Alegerile prezidentiale din Ucraina - un pas înainte. Încotro ?

La început de an nou, populaţia Ucrainei va decide cine îi va conduce destinele în perioada 2010 – 2015. După o criză politică prelungită, ar putea fi un pas înainte spre normalizare. Experienţa românească mă îndeamnă să fiu reţinută în acest sens. Totuşi realităţile din Ucraina sunt net diferite şi normalizarea capătă multiple înţelesuri atunci când se relaţionează cu opţiunile Est sau Vest.
Până la scrutinul electoral de pe 17 ianuarie 2010 prin care ucrainenii îşi vor alege preşedintele a mai rămas mai puţin de o lună.

Un scrutin prezidenţial marcat de amânări, repercusiuni grave ale crizei financiare şi probleme de constituţionalitate, dar şi de un interes sporit din partea electoratului (se anunţă o rată de participare de peste 85%) într-o ţară în care identitatea cetăţenilor oscilează între un Vest pro-occidental euroatlantic şi un Est cu privirea îndreptată înspre vulturul bicefal al Kremlinului. În cursa pentru preşedinţia Ucrainei s-au înscris 18 candidaţi. Iar campania electorală (începută pe 17 octombrie 2009 – conform legislaţiei Ucrainei candidaţii au la dispoziţie trei luni) aflată pe ultima sută de metri a cunoscut toate etapele şi ingredientele de la obişnuitele promisiuni până la scandaluri cu acuzaţii de pedofilie şi altercaţii violente. [articol integral]

Publicat in Cadran Politic, nr. 69/decembrie 2009

Urmaşii lui Vespasian şi deontologia profesională

"Rusia considera că Traian Băsescu este un impediment pentru politica ei in sud-estul Europei. Inlăturarea lui ar fi salutată la Kremlin..." [Gardianul]

şi - GHINION, UNII MAI CITESC ŞI PRESA RUSĂ -

„Dar indiferent de rezultatul votului, relatiile Romaniei cu Rusia nu se vor modifica in mod substantial. In relatiile cu Moscova acţiunile lui Traian Băsescu apar ca dinamice, directe si eficiente. Iar politicienii rusi apreciaza partenerii puternici” [Vremea Novostei via Consultanţă politică] - Sunt două puncte de vedere complet opuse. - Da, veţi zice voi... Şi ce-i cu asta ? Fiecare cu viziunea proprie...
Desigur. Numai că aici, în ambele cazuri sunt prezentate punctele dvs. ale aceluiaşi respectabil analist Viorel Patrichi... Ce să înţelegem de aici ? Fie domnia sa suferă de o formă gravă de amnezie de la un punct de vedere la altul (deh, aşa începe... concluzionează un banc pe care n-am sa-l reproduc !) ... Fie doar îşi dă cu părerea după cum îi dictează diferitele politici editoriale şi nu numai ...important este bănuţul să iasă (în fond de la Vespasian - şi al său memorabil "pecunia non olet" - până în prezent nu-i dumnealui primul şi nici ultimul !) La ce bun deontologia profesională ? Sau o fi fost inventată numai pentru cei cu valenţe păguboase de caracter ?
Cine se pricepe, să mă lumineze şi pe mine...
Referitor la domnul împricinat Patrichi, sunt convinsă că data viitoare va fi mai grijuliu şi va găsi o opinie de mijloc care să nu-l pună în situaţii stânjenitoare...

Exit poll - alegeri prezidentiale 2009

Exit poll CCSB (12. PM – Bucharest Time):

Traian Basescu: 32% ; Mircea Geoana: 34% ; Crin Antonescu: 18%

Exit poll INSOMAR:

Traian Basescu: 33% ; Mircea Geoana: 36%; Crin Antonescu: 18%

Exit poll CSOP:

Traian Basescu: 34%; Mircea Geoana: 34%; Crin Antonescu: 20%

P.S. Nu garantez veridicitatea datelor. Le-am postat asa cum le-am primit. Oricum, se pare că liberalii încă n-au iesit la vot ...

Update: Prezenta la vot (ora 16): 36,7 % dintre cetăţenii cu drept de vot. Se estimează că până la închiderea urnelor vor vota peste 50% din românii înscrişi pe listele electorale.

• am decis sa nu postez noile cifre ale sondajelor de opinie deoarece procentele vehiculate în ultimele ore au un miros evident de manipulare. Si nu doresc sa ma raliez celor care din diverse motive sau simpatii politice arunca pe piata diverse procente care nu prea au logica potrivit canoanelor sociologice.

UPDATE 2 – Exit poll (21.00)

CCSB: Traian Basescu 34,1%, Mircea Geoană 30,9, Crin Antonescu 22,1

INSOMAR: Traian Basescu 32,8%, Mircea Geoana 31,7%, Crin Antonescu 21,8%

CSOP: Traian Basescu 33,2%, Mircea Geoana 30,3%, Crin Antonescu 22,0%

Cine pune ruj pe buzele mortului?

Sub atenţionarea destul de sumbră "Pompele funebre n-au serviciu de salvare", editorialul semnat de Constantin Dumitru în Top Business atrage atenţia asupra unui aspect despre care n-am auzit o vorbuliţă în această campanie: diferenţa dintre a fi sau a nu fi lider politic, făcător de istorie şi pentru generaţiile ce va să vină. Un text cumpătat şi realist. Şi mai ales decent. Mie mi-a plăcut.

"Expresia de trista dar înversunata satisfactie „Le-a murit cadavrul!” are, probabil, o sorginte folclorica si trebuie sa fi existat la mai multe popoare, la cele mai vechi întâi, că sunt mai păţite. Cei care au sansa (nefericirea?) de a reprezenta sute, mii, milioane de oameni sunt la fel de muritori, de expusi bolilor, îmbatranirii, sclerozei si, pana la urma, mortii. E adevarat ca, uneori, moartea precede decesul, existand si pentru oamenii de rând neşansa unei supravieţuiri pur biologice atunci când ce era adevărat s-a stins. Sunt oameni a căror moarte survine timpuriu, desi supravieţuiesc si mimează viaţa. Ei sunt şi cei mai intoleranţi faţă de nesimţiţii care continuă să trăiască, să aibă imaginaţie, să creeze. Toate le hotărăşte Dumnezeu dar mai are şi omul o contributie atunci când, pe ceea ce psihologii numesc linia minimei rezistente, alege lenea linistii convins fiind că viaţa doare. Mai devreme sau mai târziu, liderii (si nu doar cei politici) pur si simplu expiră. Zadarnice cosmetizările, rujul de pe buzele mortului nu readuce sângele în obraji. Personalităţile puternice schimbă mereu ceva în viaţa lor, în opera lor artistică, în cercetările ştiinţifice, în business, chiar în modestele activităţi manufacturiere. În politica, marii lideri (pentru ca aia mai mici supravietuiesc ca adjuncti ai oricui, oriunde, pentru oricine) propun proiecte mari si supravietuiesc cat timp si daca acele proiecte au viaţă. Apoi se apucă de altceva, scriu cărti, participă la simpozioane. Într-o lume normală... [articolul integral]

Chetă pentru campania electorală a candidatului Crin Antonescu

Preşedintele PNL Crin Antonescu a participat la lansarea campaniei de strângere de fonduri prin SMS. Candidatul PNL pentru Palatul Cotroceni a explicat alegerea acestei modalităţi de finanţare a campaniei electorale prin necesitatea de a implica cetăţenii în deciziile politice. Şi că nevoia unui alt tip de campanie se justifică prin existenţa obsesiei finanţării politicii, a finanţării "oculte" a campaniilor, care stăpâneşte "de mult timp", dând unui număr foarte mare de cetăţeni sentimentul că "jocurile se decid în altă parte, indiferent de opţiunile lor".
"Facem astăzi, primii - pentru că sper că nu vom rămâne singurii în această campanie, un gest elementar al unei campanii de colectare de fonduri transparentă. Acest lucru este de natură să dea sentimentul cetăţenilor că participă, că sunt acţionari cu acţiunea Antonescu", a explicat preşedintele PNL. "E un moment bun de piaţă, sau de bursă, între ghilimele, pentru a cumpăra astfel de acţiuni", a mai comentat el.
La final, Antonescu i-a rugat pe susţinători să dea SMS-uri de la numerele proprii de telefon, nu de la cele ale instituţiilor la care lucrează, glumind că el încă nu a avut timp să-şi trimită singur un mesaj.
Cele două numere la care se pot trimite SMS-uri, sunt: 2746 pentru donaţii de 1 euro şi 2741 pentru donaţii de 5 euro, acestor sume adăugându-se TVA. Donatorii primesc în schimb un ringtone de apel cu imnul partidului ori un wallpaper cu Crin Antonescu. Campania "Investeşte în Acţiunea Antonescu" se va derula în perioada 21 octombrie - 21 noiembrie 2009.

“Continui să cred că putem construi o Românie în care europenismul să nu fie doar o «formă fără fond»

în dialog cu preşedintele PNL, Crin Antonescu

- Domnule Crin Antonescu, aveţi deja o experienţă de 19 ani pe scena politică din România. Şi pentru că vorbim de săptămânalul “Top Business”, voi începe acest interviu adresându-vă o întrebare pragmatică, specifică oamenilor de afaceri. Care sunt avantajele şi dezavantajele persoanelor care au statutul de politician de/în România ?
Crin Antonescu: - Înţeleg că întrebarea se referă în general la oamenii politici şi la realităţile din România, nu la mine ... Voi încerca să fiu la fel de pragmatic şi concis.
Avantaje: unu - politicienii “deschid uşi” într-o măsură incomparabil mai mare decât ceilalţi cetăţeni; doi – un politician are şansa unor salturi spectaculoase, justificate sau nu, în carieră, şansă de asemenea incomparabilă cu a majorităţii cetăţenilor, indiferent de profesie sau domeniu de carieră; trei – politicienii au avut şansa unui acces direct şi imediat la resursele financiare, deci şansa de a se îmbogăţi a fost net superioară majorităţii populaţiei. Astea au fost percepute ca avantaje şi urmărite în bună măsură de cei care au optat pentru cariera politică. Iar, din păcate, generaţia tânără nu a venit spre domeniul politic ca urmare a unor idealuri şi credinţe, ci strict pentru a obţine aceste avantaje.
Dezavantaje: unu – lipsă de credibilitate, pentru că, deşi nicăieri în lume politicienii nu sunt prea iubiţi, în România ei nu sunt deloc respectaţi, ceea ce constituie un handicap important pentru un om politic; doi – sunt, într-un fel şi din vina lor, victime ale percepţiei publice despre ei înşişi; ca să simplificăm, îşi închipuie fără temei că sunt sau au devenit cineva, numai pentru că, fără a-i respecta în fapt, lumea se comportă reverenţios cu ei; trei – au o şansă mai mică în ce priveşte acel aspect preţios pentru fiecare om, adică viaţă privată, viaţă de familie.
- Extinzând puţin spaţiul de discuţie, cum credeţi că e perceput pe plan extern statutul de om politic român ?
CA: - Dacă ne referim la percepţia externă, trebuie să admitem că politicienii români au o condiţie destul de fragilă. Dar am văzut, ce-i drept de la distanţă, că şi în acest context funcţionează vechea zicală “Omul sfinţeşte locul” şi că depinde de fiecare în parte cum este perceput, respectat, preţuit. Evident, în acest context nu putem face abstracţie şi de anumite condiţionări care nu ţin direct de capacităţile oamenilor politici. Ca preşedinte al României, prim ministru sau ministru de externe (mă refer la aceste trei funcţii deoarece ele au cea mai mare vizibilitate în plan extern) poţi fi un om cu adevărat excepţional, dar tot vor exista limitări care ţin de poziţia ţării pe care o reprezinţi, de importanţa ei, de eşicherul politic, de percepţia prin mass-media şi de realitatea ei de percepţie. Să ne amintim că Titulescu a fost recunoscut în plan extern ca o minte cu adevărat strălucită, a fost chiar considerat “un cârmaci prea mare pentru o corabie atât de mică”. Cu toate acestea, deşi intervenţiile sale au ajutat mult România în anumite momente, totuşi nu au putut să-i schimbe destinul. [ more...]

Publicat în Top Business, nr. 767, 28 mai - 3 iunie 2009

Revoltă populară la Chişinău

Când majoritatea analiştilor puseseră cruce situaţiei din Republica Moldova, lucrurile par să se schimbe miraculos. Proclamata câştigare a alegerilor de către Partidul Comunist, şi spectrul a încă patru ani sub regimul oblăduit de Vladimir Voronin. Ziua de ieri a fost un început timid făcut de tinerii moldoveni care au declara-to zi de doliu naţional. Continuarea protestelor de ieri a cunoscut o dezvoltare neaşteptată pentru autorităţile de la Chişinău. O simplă demonstraţie iniţiată de Partidul Liberal Democrat s-a transformat într-un protest de proporţii în care peste zece mii de tineri protestează la Chişinău faţă de ceea ce consideră fraudarea alegerilor şi cer anularea acestora.

Potrivit Agenţiei de ştiri Unimedia, manifestanţii adunaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, precum şi în faţa clădirii şi preşedinţiei; se scandează lozinci anticomuniste şi se cere plecarea de la putere a regimului Voronin şi anularea rezultatului alegerilor de duminică. Forţele de ordine au intervenit cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene. Confruntările dintre manifestanţi şi forţele de ordine s-au soldat cu violenţe, răniţi şi morţi (sperăm că numărul lor nu va creşte în următoarele ore). Serviciul de pază din cadrul Preşedinţiei s-a predat şi clădirea a fost ocupată de protestatari. Se pare că acelaşi lucru s-a întâmplat şi la clădirea Parlamentului.

Preşedintele Vladimir Voronin a ieşit pe postul national de televiziune cu un discurs care a demonstrat că este departe de a percepe realitatea din stradă. Domnia sa a acuzat opozitia de "organizarea unei acţiuni îndreptate împotriva ordinii legale statale, şi plătite din exterior" fără însă a face alte precizări.

Cronici pre(a)electorale

"Iasiul – capitala culturala" – incotro ?!

Sala Senat a Universitatii „Al. I. Cuza“ Iasi a gazduit la finele saptamanii trecute o dezbatere initiata de Grupul de Dialog Social Iasi, cu tema „Iasiul – capitala culturala“. La intalnire au participat cei trei candidati la fotoliul de la Palatul Roznovanu in cadrul alegerilor locale din acest an, actualul primar, Gheorghe Nichita, candidatul PD-L, prof. univ. dr. Dumitru Oprea si candidata independenta Irina Schrotter. De asemenea, au mai fost de fata reprezentanti ai centrului academic, societatii civile, lumii politice si ai mediului de afaceri. Dezbaterea s-a axat pe gasirea acelor raspunsuri si solutii la intrebari precum: „Are Iasiul nevoie de o viziune privind dezvoltarea sa pe termen lung? Poate fi proiectul Iasi 600 un prim pas in acest sens?“, „Ce trebuie facut pentru ca Iasiul cultural sa fie o realitate vie si nu o eticheta prafuita ?“ Desi a fost prima data cand intr-un astfel de cadru s-a luat in discutie cum si incotro ar trebui dirijat destinul urbei moldave, in final dezbaterea s-a transformat intr-un preambul al viitoarei competitii electorale.Discrepanta dintre laurii trecutului si realitatea de zi cu zi a Iasiului a fost subliniata fara menajamente de catre fostul rector al Universitatii „Al. I. Cuza“ din Iasi, actual europarlamentar, prof. univ. dr. Dumitru Oprea: „Mie imi plac oamenii optimisti, dar eu nu simt ca traiesc intr-o capitala culturala. Si nici ca da semne sa fie aceasta, cat timp Teatrul National functioneaza intr-o magazie, Filarmonica e ingradita cu sarme, Centrul European plange ca exista, vorba lui nenea Iancu, dar lipseste cu desavarsire, ne incurca nemtii, francezii, spaniolii, italienii care vor sa ne dea fata europeana. Ce fel de centru cultural european e acesta? Eu cred ca abordarea izolata a culturii, respectiv Iasiul in postura sa de capitala culturala este un inceput un pic cam riscant. Sunt cinci tipuri de capitaluri pe care Iasiul le are sau trebuie sa le aiba in grija. Pe unele deja le are dar ele n-au fost folosite judicios. De exemplu, capitalul intelectual si social. Nu de cladiri avem nevoie pentru a spune ca suntem capitala culturala. Iasiul si-a construit acest statut prin oameni deosebiti care chiar au facut ceva pentru zestrea culturala a urbei si a tarii. Cred ca o abordare potrivita ar trebui sa aiba in prim plan modul in care capitalul uman si intelectual poate fi valorizat si promovat. Iar aceasta e o problema care trebuie rezolvata cat mai grabnic“. Un alt tip de capital la care a facut trimitere prof. univ. Dumitru Oprea este cel de mediu, in acest context domnia sa mentionand ca „nu-mi este indiferent care sunt resursele pe care Iasiul le foloseste astazi si nimeni n-a pus problema ce alte resurse mai pot fi adaugate. In programul meu electoral care va fi prezentat la momentul oportun, se va vedea ca am stipulat prioritar Salvarea centrului istoric, religios, cultural al Iasiului, cu integrarea Palatului Culturii intr-un tot elegant, care sa faca cinste unui oras de nivel european“. In ceea ce priveste capitalul cultural, artistic si de divertisment, cel democratic-participativ, precum si cel tehnic si de infrastructura, Dumitru Oprea a precizat ca fiecare dintre acestea se regasesc in programele de dezvoltare ale Iasiului, intocmite de domnia sa pe o perioada de 5, 10 si 20 de ani, si care urmeaza a fi facute publice in timpul campaniei electorale.Comentand faptul ca „proiectul Iasi 600“ a fost lansat in pripa, abia in august 2007, Irina Schrotter a declarat ca un astfel de proiect trebuia sa fie pe harta evenimentelor importante ale Iasiului inca de acum trei-patru ani, sa fie programat in detaliu si sa aiba asigurate din timp sursele de finantare. „Un eveniment de asemenea anvergura nu poate fi pus la punct in cateva luni. Daca ne propunem sa cheltuim bani publici ca sa nu ajungem nicaieri nu vom avea decat un alt proiect ratat asa cum am avut atatea pana acum la Iasi“ a declarat candidata independenta. Irina Schrotter a mai vorbit despre lipsa de transparenta din jurul proiectelor lansate de Primarie si de amatorismul cu care sunt gestionate, intr-un atac direct asupra candidatului si actual primar, Gheorghe Nichita, creatoarea de moda aflandu-se in razboi deschis cu acesta inca dinainte de declararea candidaturii la Primaria ieseana. La randul sau, Gheorghe Nichita n-a reusit sa dea un raspuns la intrebarile mentionate pe agenda dezbaterii, fiind preocupat sa raspunda atacurilor lansate de catre contracandidata Irina Schrotter. Actualul primar al Iasiului a denuntat slaba implicare a societatii civile in proiectele de dezvoltare ale Iasiului cultural, iar la sfarsitul manifestarii si-a depus cererea de intrare in GSD.

Gabriela Ionita

http://www.romaniantribune.net/a1084_quotIasiul_%e2%80%93_capitala_culturalaquot_%e2%80%93_incotro_.aspx