Politica Matrioşkăi şi miza asiatică

Deşi analiştii politici s-au arătat destul de sceptici înaintea recentului summit UE-Rusia desfăşurat la Habarovsk, rezultatele n-au lipsit. Ba, mai mult, politica Matrioşkăi a punctat serios în relaţia cu U.E. Avem în vedere faptul că la finalul discuţiilor, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a admis ca fiind pozitivă ideea actualizării Cartei energetice europene şi a salutat propunerile lui Dmitri Medvedev în această direcţie.

Preşedintele Medvedev a anunţat din nou la Haba­rovsk propunerea de a se crea „o nouă arhitectură a secu­rităţii europene” şi înzestrarea ei cu o bază juridică, una care să permită să se răspundă mai bine la crizele eventuale, în speranţa că măcar de această dată auzul liderilor europeni va fi ceva mai receptiv. Şi, probabil, nu întâmplător, preşedintele Medvedev a ales Habo­ro­vsk pentru reuniunea din acest an. Adică în Orientul Extrem al Rusiei, la graniţa dintre cele două continente: Europa şi Asia. Pentru că nu trebuie să uităm că, din punct de vedere geo­politic, Rusia are o relevanţă unică în lume, prin poziţia sa în cadrul con­tinentului euroasiatic, la interfe­ren­ţa unor civilizaţii şi culturi atât de diferite, un stat fără analog, care a combinat în structurile sale caracteristici funda­men­tale europene şi, deopotrivă, asiatice. Din această îmbinare a rezultat un spaţiu etnocultural unic, cu o mentalitate specifică şi care necesită un tip de abordare aşijderea. Asta pare că şi-a dorit preşedintele Medvedev să le reamintească liderilor europeni atunci când i-a invitat “să simtă mai bine Rusia”, mai exact Rusia asiatică. Şi probabil în acelaşi sens, liderii asia­tici au fost invitaţi la Ekaterinburg pentru lucrările Summit-ului Organi­zaţiei de la Shanghai, de această dată fiind vizată a fi simţită "mai bine" Rusia europeană. [more...]

Publicat în Cadran Politic Review, nr. 68/iunie 2009

В.В.Путин: Запишите.

"L. Jurea (National Television of Romania): You know that we get Russian gas through some middleman firms. Bucharest wants to get gas direct from Russia. How realistic is that? That is my first question. And the second question. Is the option of hooking up Romania to the Southern Stream project under consideration?

Vladimir Putin: We are not against Romania taking part in the Southern Stream. Secondly, and this is what you started with, the middleman companies in the Romanian market. The Romanian President has raised this issue during our conversation. We are ready to switch to direct relations with state companies. By the way, we are ready to do the same with Ukraine, we are ready to sign a contract directly with Naftogaz of Ukraine. I will tell you something that may surprise you: I got the impression that we are being prevented from doing it because the terms that have been set - $250 per 1000 cubic meters - were rejected by Naftogaz of Ukraine. Immediately, mediators came along who said: "We will sign and settle everything". This gives me grounds for saying that the situation in Ukraine is too corrupt. But I have a counterproposal to Romania which is hard to refuse. Please convey to your President that we can sell the equivalent of Ukraine's annual consumption to your government company and you can then sell it on to Ukraine. Is it a deal?

L. Jurea: I will convey it to the President.

Vladimir Putin: Jot it down."

Acesta este extrasul din conferinţa de presă a premierului rus cu jurnaliştii străini acreditaţi la Moscova. Evident, minus savoarea teatrală ce a garnisit replicile de mai sus rostite de Vladimir Putin, în limba sa natală.

"Putin pune România pe harta gazului", "Propunere şoc a premierului Putin" şi aşa mai departe. "Ce a vrut să spună Putin ?" - aceasta a fost preocuparea jurnaliştilor români mai bine de 24 de ore. Plus ceva ore de aşteptare înfrigurată pe la Cotroceni pentru un punct de vedere din partea preşedintelui Băsescu. Care (minune ! sper să ţină mai mult de trei zile...şi sper să fi înţeles exact ce trebuia să înţeleagă) s-a obţinut.

Sunt convinsă că toţi cei care l-au urmărit pe preşedintele Putin în timpul conferinţelor sale de presă şi sunt obişnuiţi cu stilul său, au înţeles imediat că la mijloc n-a fost decât o stratagemă de imagine care să-i consolideze popularitatea. În fapt, se ştie că această criză a gazelor i-a adus un câştig substanţial premierului rus în bătălia mediatică. Şi o creştere a popularităţii în rândurile populaţiei ruse. Iar dacă a existat un semnal subtil, dincolo de ironia (deloc subtilă, iar imaginile video demonstrează clar acest lucru) la adresa preşedintelui României, acest semnal viza pe altcineva. Însăşi contextul acestei propuneri în dinamica discursului elimină presupusa generozitate a ruşilor. Dar jurnaliştii români se pare că suferă de cronica boală de a înghiţi tot ce le oferă agenţiile de presă.

În plus, cu cine vrea Vladica Putin să facă afaceri ? Poate n-aţi observat dar premierul rus, deşi s-a referit în două rânduri la preşedintele României, nu i-a rostit numele. Ceea ce nu se întâmplă niciodată când vorbeşte despre Frau Merkel sau amicul Sarkozy. Exagerând puţin, cred că dacă Liviu Iurea ar fi rostit numele lui Traian Băsescu, am fi putut asista, la rostirea cu aceeaşi ironie studiată (reloaded !) a celebrei expresii: "Who is B.....?". Doar numele ar fi fost diferit.

Criza gazelor şi gâştele Capitoliului

Înainte de a ne aduce o adiere de Siberia în case, criza gazelor a produs mai degrabă o isterizare a mass-mediei care, sincer, mi s-a părut lipsită de logică şi obiectivitate. Experţi mai mult sau mai puţin în temă, analişti mai mult sau mai puţin recunoscuţi, alături de moderatori, care mai de care mai scandalizat, au generat ore şi zile în şir o hărmălaie generală pe care gâştele Capitoliului ar puteau cu siguranţă invidia. Evident, e inutil să precizez că n-a înţeles nimeni nimic.

N-am scris pe acest blog despre criza gazelor (cei interesati pot găsi mat. pe Power&Politics), fie si pentru ca mi s-a părut o reală pierdere de timp, dată fiind nebunia talk-show-urilor tv... fără număr şi implicit fără intenţia de a lămuri ceva. Acum, când lucrurile par să fi intrat pe un făgaş de soluţionare, m-am bucurat să văd că mai există şi opinii echilibrate. Mi-a plăcut editorialul de azi din Gândul.

Cămaşa şi haina, Rusia şi Ucraina
de Cristian Tudor POPESCU 08 IANUARIE 2009

Polonia - primele consecinţe...

În momentul semnării de către Polonia a tratatului privind instalarea scutului anti-rachetă, Rusia a avertizat că va exista un răspuns. Sau mai multe. Iată că primul deja există. "Calm, fără isterie", aşa cum îi place premierului rus.
Aşa se face că în cursul săptămânii trecute, la reşedinţa de la Soci, premierul Vladimir Putin s-a întâlnit cu fostul cancelar al Germaniei, preşedinte al comitetului acţionarilor Nord Stream AG, Gerhard Schroeder, şi şeful Gazprom Alexei Miller. Întâlnirea celor trei (neanunţată, dar repede aflată "pe surse") a fost urmată de o declaraţie a premierului Rusiei care a precizat că ia în considerare unele propuneri de creştere a numărului de parteneri europeni din cadrul proiectului North-Stream.
Mai exact, e vorba de decizia de a schimba uşor traseul conductei Nord Stream în regiunea insulei daneze Bornholm. Ca urmare, traseul nu va mai include zona aferentă Poloniei, şi va avea loc în zonele economice din Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania, precum şi în apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei şi Germaniei.
În aceste condiţii, potrivit analiştilor, participarea Poloniei şi Estoniei rămâne doar ipotetică şi fără prea mari şanse de concretizare. De altfel, pentru a nu fi exclusă, Estonia a cerut revizuirea limitelor teritoriale maritime şi extinderea celor existente cu trei mile marine (5,5 Km).
În acelaşi context, Gerhard Schroeder a anunţat că în luna octombrie companiile participante la proiectul conductei "North Stream" vor prezenta un studiu de cercetare privind conservarea ecologică a Mării Baltice. El a adăugat că acesta va fi cel mai detaliat studiu de mediu care a fost făcut vreodată în lume, şi al cărui cost este estimat la 100 de milioane de euro.