Inventica 2007 (III)

Inventii ce vor fi prezentate în cadrul Salonului EcoInvent 2007 (III)

Scoala ieseanã de inventicã îsi va arãta roadele si la editia din acest an a Salonului International EcoInvent (29 mai – 2 iunie 2007), gãzduit de Sala Pasilor Pierduti a Universitãtii “Al. I. Cuza” din Iasi. Alãturi de nume consacrate ale inventicii iesene, la Salon vor fi prezenti si tineri inventatori, aflati acum la primele competitii importante din domeniu. În calitate de partener al Societãtii Inventatorilor din România în organizarea acestei manifestãri, sãptãmânalul Top Business va continua sã vã prezinte în avanpremierã unele dintre inventiile de succes ce vor putea fi vãzute la Standurile EcoInvent.
Costul pagubelor fãcute de pãsãri în culturile piscicole poate fi dificil (si, uneori tardiv) de cuantificat. Pierderile se pot datora unor factori multipli. În ansamblu, însã, cuantumul pierderilor se va raporta si la pagubele produse de cãtre pãsãrile de pradã. Conform datelor furnizate de cercetãtori, existã si posibilitatea rãspândirii unor boli prin intermediul pãsãrilor, însã cele mai importante pagube sunt datorate pãsãrilor de apã care populeazã iazurile piscicole pentru a se hrãni (bâtlani, cormorani, egrete etc). Studiile au arãtat, de asemenea, cã pãsãrile preferã iazurile pline de peste decât cele cu un stoc mai mic, conditie în care si pierderile vor fi pe mãsurã.În scopul protejãrii amenajãrilor piscicole vine inventia prof. univ. Constantin Antohi, si care va fi prezentatã la Salonul EcoInvent la stadiul de prototip. Conform înregistrãrii de la OSIM, inventia amintitã se referã la un produs care sã fie utilizat în special pentru protectia iazurilor cu pesti sau populate cu puiet în vederea cresterii, contra pãsãrilor, în special a cormoranilor.În prezent, sunt cunoscute si alte metode de protectie, dintre care cea mai uzitatã este acoperirea în întregime a întinderilor de apã cu plase metalice sau acoperirea luciului de apã cu flotoare din policarbonat. De asemenea, mai este cunoscutã metoda de utilizare a unor explozii declansate automat la intervale variabile de timp sau a utilizãrii armelor de vânãtoare. Dezavantajele metodelor enumerate mai sus constau în consumuri mari, uzurã datoratã mediului agresiv, poluarea fonicã care poate interveni negativ în metabolismul puietului, precum si afectarea florei si faunei iazurilor, datoritã scãderii intensitãtii luminoase solare datoritã obturãrii luciului apei.Inventia prezentatã de prof. univ. Constantin Marin Antohi eliminã aceste dezavantaje. Conform precizãrilor fãcute de domnia sa, Instalatia de protectie conceputã de inventatorul iesean înlãturã dezavantajele metodelor traditionale si este simplu de realizat. Autorul a conceput o prismã hexagonalã prinsã pe o platformã de aceeasi formã, având dispuse în interior un numãr de 3 – 5 lasere ce emit luminã în domeniu de lungime de undã corespunzãtor radiatiei rosu. Aceste lasere sunt dispuse sub înclinãri diferite fatã de orizontalã, lumina iesind prin niste orificii practicate în peretii prismei si protejate cu rondele de sticlã de cuart, întregul sistem rotindu-se în mod continuu datoritã unor conuri aerodinamice prinse prin niste tije orizontale de platforma de prindere, creând si un câmp magnetic variabil datoritã unor magneti permanenti montati pe tije în apropierea conurilor. În plus, pentru a realiza fascicole de luminã prin reflexia razelor solare, pe celelalte trei fete ale prismei în care nu se practicã orificii prin care trece lumina rosie a laserelor, vor fi pozitionate CD-uri uzate (de preferat de culoare portocalie), fascicole care contribuie la dezorientarea pãsãrilor aflate în zbor si pãrãsirea zonei protejate. De asemenea, instalatia mai dispune de un suport ce poate fi montat pe sol, la mal, sau pe o plutã, în mijlocul iazului ce trebuie protejat.Instalatia prezintã urmãtoarele avantaje: este mobilã si usor de instalat, creeazã un câmp magnetic variabil care afecteazã simtul de orientare a pãsãrilor, utilizeazã radiatia luminoasã rosie care nu este agreatã de pãsãri, înlãturã poluarea fonicã, se poate monta si pe suprafata apei, efectul giroscopic ce apare în momentul rotatiei creându-i o mare stabilitate.

Gabriela Ionita

http://www.topbusiness.ro/romania/news/article/Inventii+ce+vor+fi+prezentate+%EEn+cadrul+Salonului+EcoInvent+2007+%28III%29.html

EcoInvent 2007 (I)

Invenţii ce vor fi prezentate în cadrul Salonului EcoInvent 2007

Peste douã sãptãmâni, Iaşiul va deveni pentru câteva zile (30 mai – 2 iunie 2007) o “Mecca” a inventatorilor. În cadrul Salonului Internaţional al Invenţiilor, Cercetãrii şi Tehnologiei “EcoInvent” 2007, se vor reuni peste 150 de inventatori din întreaga Europã (Franţa, Belgia, Ungaria, Ucraina, Federaţia Rusã, Republica Moldova şi, bineînţeles, România), preocupaţi de mijloacele şi modalitãţile de protecţie a mediului. Dintre aceştia nu vor lipsi inventatorii ieşeni, cunoscut fiind prestigiu şcolii ieşene de inventicã. Ediţia din acest an a Salonului EcoInvent şi-a propus ca, alãturi de tematicile obişnuite, sã acorde atenţie în mod prioritar protecţiei populaţiei în cazul unor manifestãri meteo violente, cauzate de încãlzirea globalã abruptã.În calitate de partener al Societãţii Inventatorilor din România în organizarea acestei manifestãri, sãptãmânalul Top Business va continua sã vã prezinte în avanpremierã unele dintre invenţiile de succes ce vor putea fi vãzute la Standurile EcoInvent.
Prelevator autonom de probe subacvatice
Prelevatorul autonom de probe subacvatice a fost conceput de inventatorul ieşean Emil Braharu. Invenţia se referã la un aparat destinat prelevãrii de probe subacvatice (apã, gaze din descompunere şi bentos submarin) de la adâncimi variabile, prestabilite anterior lansãrii – recuperãrii, în vederea efectuãrii de cercetãri ştiinţifice, prospecţii şi exploatare economicã a resurselor Mãrii Negre şi Oceanului Planetar.Este cunoscut faptul cã Marea Neagrã dispune de resurse apreciabile de sulfaţi, azotaţi, fosfaţi, aur şi chiar o serie de metale rare, resurse rãmase încã neexploatate din lipsã de tehnologie adecvatã. Conform precizãrilor fãcute de domnul Emil Braharu: “La nivelul oceanului planetar exploatarea nodulilor polimetalici reprezintã o resursã a viitorului. De asemenea, specialiştii în domeniu ştiu cã direct proporţional cu adâncimea – presiunea hidrostaticã – concentraţia de deuteriu creşte, ajungând la valori care justificã exploatarea industrialã în vederea fabricaţiei de apã grea”.În prezent sunt utilizate diverse metode de prelevare a probelor subacvatice, cum ar fi: dragare cu grãgi remorcate, pompe de aspiraţie, prelevarea cu batiscafe, submarine dotate cu roboţi asistaţi computerizat, toate acestea având însã dezavantajul de a fi deosebit de costisitoare. Potrivit documentaţiei din dosarul de brevetare depus la OSIM, problema pe care o rezolvã invenţia lui Emil Braharu constã în construirea, mai puţin costisitoare, a unui aparat de complexitate medie, cu posibilitãţi şi dotãri multifuncţionale, comandat pneumatic autonom, recuperabil şi refolosibil, aparat bazat pe proprietatea fizicã a bulei de aer ce subacvatic tinde sã se ridice vertical spre suprafaţa apei, fenomenul fiind cunoscut.Prelevatorul autonom de probe subacvatice conceput de inventatorul ieşean prezintã urmãtoarele avantaje: poate fi realizat cu mijloace tehnologice uşor accesibile dintr-un şantier naval, la un preţ de cost acceptabil chiar şi la scarã mare, pentru utilitãţi speciale; dincolo de cercetarea ştiinţificã, se poate organiza exploatarea bentosului din Marea Neagrã care poate fi folosit ca materie primã pentru îngrãşãminte agricole, metale rare din separaţie, combustibil gazos din apa cu o concentraţie mare de deuteriu; comandat şi asistat prin ultrasunete şi camere video submarine, poate recolta noduli polimetalici. Pentru evitarea pierderii aparatului, în blocul de distribuţie a aerului, sub cupola paraşutei de ascensiune este amplasat un dispozitiv orologic prereglat de la suprafaţã în funcţie de adâncimea de imersie şi un dispozitiv de siguranţã chimicã, care prin topire elibereazã un resort deblocând aerul sub cupolã. De asemenea, aparatul este dotat cu radiobalizã GPS şi girofar pentru semnalizare luminoasã, fiind astfel uşor de detectat şi recuperat.
de Gabriela Ionita (Ionita Gabriela)

EcoInvent 2007 (IV)

ECOINVENT 2007

Iasiul a gãzduit în perioada 31 mai – 2 iunie a.c. cea de-a III-a editie a Salonului International al inventiilor, cercetãrii si transferului tehnologic în domeniul protectiei mediului EcoInvent. Sala Pasilor Pierduti de la Universitatea “Al. I. Cuza” a reunit la deschiderea oficialã a Salonului numerosi profesori universitari, studenti, cercetãtori, reprezentanti ai mass-media si peste 50 de inventatori, personalitãti recunoscute pe plan national dar si tineri ce bat la portile afirmãrii. Cei cu adevãrat preocupati de soarta cercetãrii si inventicii din România si cu precãdere a celei iesene au tinut neapãrat sã fie prezenti la aceastã manifestare. Din pãcate, autoritãtile locale, fãrã nici o exceptie, au dorit, prin deplina absentã, sã demonstreze încã o datã cã domeniul în cauzã nu se aflã pe lista lor de prioritãti. Lipsa de interes al vremelnicilor edili ai Iasiului nu poate fi combãtutã nici mãcar atunci când este vorba de un eveniment de marcã, devenit deja traditie pentru orasul emblemã al inventicii românesti. La deschiderea manifestãrii, prof. univ. dr. Constantin Antohi, managerul Salonului, a precizat cã: „Arta creatiei este încã un mister, în pofida tratatelor de psihologia creatorului. Civilizatia umanã n-ar fi fost posibilã fãrã aceste acte de creatie. Cred cã este necesarã o mai amplã mediatizare a performantelor din inventicã, precum si valorificarea în plan material a rezultatelor muncii de cercetare si creatie. Aceasta este sansa realã de afirmare a Iasiului ca o adevãratã capitalã spiritualã si culturalã a Europei”. Despre importanta manifestãrii si rolul inventatorilor în progresul stiintei au mai vorbit: prof. univ. dr. Pop Ioan, presedintele Filialei Cluj Napoca a Societãtii Inventatorilor din România, prof. univ. dr. Boris Plahteanu – Universitatea Tehnicã Iasi si presedintele Juriului manifestãrii, directorul sãptãmânalului Top Business – coorganizator al Salonului, Constantin Dumitru, Constantin Petrescu, reprezentant al OSIM, precum si scriitorul Pavel Corut, prezent la Iasi în calitate de invitat de onoare al manifestãrii datoritã preocupãrii constante pentru promovarea domeniului inventicii si a reprezentantilor sãi de seamã.Salonul ECOINVENT a reunit peste 100 de inventii din Republica Moldova si România, lucrãri aflate în stadiul de prototip, model experimental sau chiar în productie de serie. Lucrãrile Conferintei Internationale de Inventicã au permis participantilor sã audieze peste 30 de lucrãri stiintifice structurate pe teme de interes în domeniul mentionat.
Premiile Top Business acordate la ECOINVENT 2007Sãptãmânalul Top Business împreunã cu partenerul sãu din SUA (Editura Center Focus Publishing Chicago, editor al ziarului Romanian Tribune si al Romanian-American Yellow Pages) a acordat urmãtoarele premii:l Marele premiu de promovare, si Premiul Romanian-American Yellow Pages (RAYP) – Societatea Inventatorilor Români si Institutul National de Inventicã;l Premiul special de promovare, Premiul Romanian Tribune si premiul RAYP: prof. dr. ing. Constantin Marin Antohi (Iasi), dr. ing. Dan Pavnev (Urziceni);l Premiul Galeriilor de artã Top Business si premiul RAYP: prof. univ. dr. Boris Plãhteanu, Iasi (lucrarea „Macul“ de Constantin Tofan), prof. univ. dr. Ioan Pop, Cluj-Napoca (lucrarea „Dezghet în deltã“ de Florin Morun), acad. Ioan Bostan, rectorul Universitãtii Tehnice din Chisinãu (lucrarea „Palatul la ora 7 dimineatã“ de Dana Plãhteanu), prof. univ. dr. Viktor Covaliov, Chisinãu (lucrarea „Castelul soarelui“ de Nicolae Mihãilã);l Premiul de promovare Top Business si premiul Romanian Tribune: conf. univ. dr. Constantin Chiritã, Hydramold Iasi, prof. univ. dr. Mircea Leonte (Galati), prof. univ. dr. Pavel Chintea (Chisinãu), ing. Emil Braharu (Iasi), acad.Valentin Celac (Chisinãu), prof. univ. dr. Traian Dinorel Stãnciulescu (Iasi), prof. univ. dr. Valerian Dorogan, prorectorul Universitãtii Tehnice Chisinãu, prof. univ. Ioan Sandu (Iasi), Eleonora Bolboceanu (Chisinãu).De asemenea, Top Business oferã posibilitatea tuturor participantilor la Salon sã beneficieze de o scurtã prezentare a inventiei pe care o considerã reprezentativã.

de Gabriela Ionita (Ionita Gabriela)

http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/ECOINVENT+2007.html