Cronici pre(a)electorale




"Iasiul – capitala culturala" – incotro ?!



Sala Senat a Universitatii „Al. I. Cuza“ Iasi a gazduit la finele saptamanii trecute o dezbatere initiata de Grupul de Dialog Social Iasi, cu tema „Iasiul – capitala culturala“. La intalnire au participat cei trei candidati la fotoliul de la Palatul Roznovanu in cadrul alegerilor locale din acest an, actualul primar, Gheorghe Nichita, candidatul PD-L, prof. univ. dr. Dumitru Oprea si candidata independenta Irina Schrotter. De asemenea, au mai fost de fata reprezentanti ai centrului academic, societatii civile, lumii politice si ai mediului de afaceri. Dezbaterea s-a axat pe gasirea acelor raspunsuri si solutii la intrebari precum: „Are Iasiul nevoie de o viziune privind dezvoltarea sa pe termen lung? Poate fi proiectul Iasi 600 un prim pas in acest sens?“, „Ce trebuie facut pentru ca Iasiul cultural sa fie o realitate vie si nu o eticheta prafuita ?“ Desi a fost prima data cand intr-un astfel de cadru s-a luat in discutie cum si incotro ar trebui dirijat destinul urbei moldave, in final dezbaterea s-a transformat intr-un preambul al viitoarei competitii electorale.Discrepanta dintre laurii trecutului si realitatea de zi cu zi a Iasiului a fost subliniata fara menajamente de catre fostul rector al Universitatii „Al. I. Cuza“ din Iasi, actual europarlamentar, prof. univ. dr. Dumitru Oprea: „Mie imi plac oamenii optimisti, dar eu nu simt ca traiesc intr-o capitala culturala. Si nici ca da semne sa fie aceasta, cat timp Teatrul National functioneaza intr-o magazie, Filarmonica e ingradita cu sarme, Centrul European plange ca exista, vorba lui nenea Iancu, dar lipseste cu desavarsire, ne incurca nemtii, francezii, spaniolii, italienii care vor sa ne dea fata europeana. Ce fel de centru cultural european e acesta? Eu cred ca abordarea izolata a culturii, respectiv Iasiul in postura sa de capitala culturala este un inceput un pic cam riscant. Sunt cinci tipuri de capitaluri pe care Iasiul le are sau trebuie sa le aiba in grija. Pe unele deja le are dar ele n-au fost folosite judicios. De exemplu, capitalul intelectual si social. Nu de cladiri avem nevoie pentru a spune ca suntem capitala culturala. Iasiul si-a construit acest statut prin oameni deosebiti care chiar au facut ceva pentru zestrea culturala a urbei si a tarii. Cred ca o abordare potrivita ar trebui sa aiba in prim plan modul in care capitalul uman si intelectual poate fi valorizat si promovat. Iar aceasta e o problema care trebuie rezolvata cat mai grabnic“. Un alt tip de capital la care a facut trimitere prof. univ. Dumitru Oprea este cel de mediu, in acest context domnia sa mentionand ca „nu-mi este indiferent care sunt resursele pe care Iasiul le foloseste astazi si nimeni n-a pus problema ce alte resurse mai pot fi adaugate. In programul meu electoral care va fi prezentat la momentul oportun, se va vedea ca am stipulat prioritar Salvarea centrului istoric, religios, cultural al Iasiului, cu integrarea Palatului Culturii intr-un tot elegant, care sa faca cinste unui oras de nivel european“. In ceea ce priveste capitalul cultural, artistic si de divertisment, cel democratic-participativ, precum si cel tehnic si de infrastructura, Dumitru Oprea a precizat ca fiecare dintre acestea se regasesc in programele de dezvoltare ale Iasiului, intocmite de domnia sa pe o perioada de 5, 10 si 20 de ani, si care urmeaza a fi facute publice in timpul campaniei electorale.Comentand faptul ca „proiectul Iasi 600“ a fost lansat in pripa, abia in august 2007, Irina Schrotter a declarat ca un astfel de proiect trebuia sa fie pe harta evenimentelor importante ale Iasiului inca de acum trei-patru ani, sa fie programat in detaliu si sa aiba asigurate din timp sursele de finantare. „Un eveniment de asemenea anvergura nu poate fi pus la punct in cateva luni. Daca ne propunem sa cheltuim bani publici ca sa nu ajungem nicaieri nu vom avea decat un alt proiect ratat asa cum am avut atatea pana acum la Iasi“ a declarat candidata independenta. Irina Schrotter a mai vorbit despre lipsa de transparenta din jurul proiectelor lansate de Primarie si de amatorismul cu care sunt gestionate, intr-un atac direct asupra candidatului si actual primar, Gheorghe Nichita, creatoarea de moda aflandu-se in razboi deschis cu acesta inca dinainte de declararea candidaturii la Primaria ieseana. La randul sau, Gheorghe Nichita n-a reusit sa dea un raspuns la intrebarile mentionate pe agenda dezbaterii, fiind preocupat sa raspunda atacurilor lansate de catre contracandidata Irina Schrotter. Actualul primar al Iasiului a denuntat slaba implicare a societatii civile in proiectele de dezvoltare ale Iasiului cultural, iar la sfarsitul manifestarii si-a depus cererea de intrare in GSD.

Gabriela Ionita