“Continui să cred că putem construi o Românie în care europenismul să nu fie doar o «formă fără fond»

în dialog cu preşedintele PNL, Crin Antonescu

- Domnule Crin Antonescu, aveţi deja o experienţă de 19 ani pe scena politică din România. Şi pentru că vorbim de săptămânalul “Top Business”, voi începe acest interviu adresându-vă o întrebare pragmatică, specifică oamenilor de afaceri. Care sunt avantajele şi dezavantajele persoanelor care au statutul de politician de/în România ?
Crin Antonescu: - Înţeleg că întrebarea se referă în general la oamenii politici şi la realităţile din România, nu la mine ... Voi încerca să fiu la fel de pragmatic şi concis.
Avantaje: unu - politicienii “deschid uşi” într-o măsură incomparabil mai mare decât ceilalţi cetăţeni; doi – un politician are şansa unor salturi spectaculoase, justificate sau nu, în carieră, şansă de asemenea incomparabilă cu a majorităţii cetăţenilor, indiferent de profesie sau domeniu de carieră; trei – politicienii au avut şansa unui acces direct şi imediat la resursele financiare, deci şansa de a se îmbogăţi a fost net superioară majorităţii populaţiei. Astea au fost percepute ca avantaje şi urmărite în bună măsură de cei care au optat pentru cariera politică. Iar, din păcate, generaţia tânără nu a venit spre domeniul politic ca urmare a unor idealuri şi credinţe, ci strict pentru a obţine aceste avantaje.
Dezavantaje: unu – lipsă de credibilitate, pentru că, deşi nicăieri în lume politicienii nu sunt prea iubiţi, în România ei nu sunt deloc respectaţi, ceea ce constituie un handicap important pentru un om politic; doi – sunt, într-un fel şi din vina lor, victime ale percepţiei publice despre ei înşişi; ca să simplificăm, îşi închipuie fără temei că sunt sau au devenit cineva, numai pentru că, fără a-i respecta în fapt, lumea se comportă reverenţios cu ei; trei – au o şansă mai mică în ce priveşte acel aspect preţios pentru fiecare om, adică viaţă privată, viaţă de familie.
- Extinzând puţin spaţiul de discuţie, cum credeţi că e perceput pe plan extern statutul de om politic român ?
CA: - Dacă ne referim la percepţia externă, trebuie să admitem că politicienii români au o condiţie destul de fragilă. Dar am văzut, ce-i drept de la distanţă, că şi în acest context funcţionează vechea zicală “Omul sfinţeşte locul” şi că depinde de fiecare în parte cum este perceput, respectat, preţuit. Evident, în acest context nu putem face abstracţie şi de anumite condiţionări care nu ţin direct de capacităţile oamenilor politici. Ca preşedinte al României, prim ministru sau ministru de externe (mă refer la aceste trei funcţii deoarece ele au cea mai mare vizibilitate în plan extern) poţi fi un om cu adevărat excepţional, dar tot vor exista limitări care ţin de poziţia ţării pe care o reprezinţi, de importanţa ei, de eşicherul politic, de percepţia prin mass-media şi de realitatea ei de percepţie. Să ne amintim că Titulescu a fost recunoscut în plan extern ca o minte cu adevărat strălucită, a fost chiar considerat “un cârmaci prea mare pentru o corabie atât de mică”. Cu toate acestea, deşi intervenţiile sale au ajutat mult România în anumite momente, totuşi nu au putut să-i schimbe destinul. [ more...]

Publicat în Top Business, nr. 767, 28 mai - 3 iunie 2009

Noaptea Muzeelor ieşene

Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Societatea Culturală „Junimea’90” vă invită sîmbătă, 16 mai 2009, la „Muzeul Vasile Pogor” care va fi deschis pentru vizitare gratuită pînă la ora 24.00. În cadrul proiectului naţional „Noaptea Muzeelor”, iniţiat de Ministerul Culturii şi Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, vă propunem, începînd cu ora 20.00, un program cultural susţinut de trupa de teatru a Grupului Şcolar Agricol „M. Kogălniceanu” (Miroslava) – trupă deţinătoare a premiului I la Concursul Judeţean de Teatru „O mască rîde, alta plînge” pentru prelucrarea după Victor Hugo, „Notre – Dame”, coordonatori: Silvia Nedelciuc şi Oana Simionovici. De asemenea, artistul Radu Ştefan va susţine un recital folk.

Despre aristocratia spiritului si piata de arta pe timp de criza

In dialog cu criticul de artă Valentin Ciucă

T.B.: Domnule Valentin Ciucă, cum arată spaţiul artelor plastice pe timp de criză ? Putem spune că au aparut şi aici schimbări, sau e un domeniu pe care agitaţia de criză nu pare să-l fi afectat?
V.C.: Domeniul artelor, in principiu, lucreaza la scara timpului mare, astfel incat aici clipa se refera la eternitate. In planul concretului, al imediatului, desigur ca momentele faste ale artei s-au produs, deseori, pe fondul unor situatii de prosperitate cand comanditari generosi intorceau mai usor fata catre zona bunurilor simbolice. Alteori insa, artistii si-au facut treaba si atunci cand vremurile erau potrivnice. Artistul este, de fapt, un supravietuitor, oricate naufragii s-ar produce. Atelierul artistului are sensul unui Eden terestru. Totusi, chiar daca artistul se considera un Cetatean al Raiului, buletinul de identitate ii este dat tot de Starea civila. Este afectat deoarece aducerea prea drastica cu picioarele pe pamant schimba regulile jocului. Ca artist se va considera intotdeauna bogat spiritual, ca cetatean va suferi asemenea oricarui nevoias. Artistii adevarati au creat capodopere si pe timp de razboi si in timp de pace. Costurile sunt insa afectiv si material diferite, si pot fi remarcate si in contextual actual. Renasterea a fost o exceptie...
T.B.: Cum se prezintă Iaşiul cultural în această perioadă ? Mă refer la numărul evenimentelor culturale, dar si la afluenţa de public.
V.C.: In acest sens, am impresia că lucrurile trebuie privite nuanţat. Arta devine o formă compensatorie la privaţiunile materiale şi acest lucru o înnobilează. Ritmul evenimentelor culturale nu a scăzut şi, statistic vorbind, chiar sesizez o reală efervescenţă. Multumiţi intotdeauna cu puţin in plan material, artiştii îşi echilibrează deficitul bugetar cu un plus de har şi de speranta. Chiria atelierului s-a scumpit, materialele de asemenea si lucrul acesta nu poate fi ignorat. Spre deosebire de altii insa, artistii ies in strada doar atunci cand au ceva de spus despre ei insisi. Nobletea lor tine de aristocratia spiritului. Publicul vine la expozitii, selectiv, nu dau buzna dar nici nu lipsesc de la intalnirea cu inefabilul. [more...]

Publicat în Top Business, nr. 760, 9 - 15 aprilie 2009