În momentul semnării de către Polonia a tratatului privind instalarea scutului anti-rachetă, Rusia a avertizat că va exista un răspuns. Sau mai multe. Iată că primul deja există. "Calm, fără isterie", aşa cum îi place premierului rus.
Aşa se face că în cursul săptămânii trecute, la reşedinţa de la Soci, premierul Vladimir Putin s-a întâlnit cu fostul cancelar al Germaniei, preşedinte al comitetului acţionarilor Nord Stream AG, Gerhard Schroeder, şi şeful Gazprom Alexei Miller. Întâlnirea celor trei (neanunţată, dar repede aflată "pe surse") a fost urmată de o declaraţie a premierului Rusiei care a precizat că ia în considerare unele propuneri de creştere a numărului de parteneri europeni din cadrul proiectului North-Stream.
Mai exact, e vorba de decizia de a schimba uşor traseul conductei Nord Stream în regiunea insulei daneze Bornholm. Ca urmare, traseul nu va mai include zona aferentă Poloniei, şi va avea loc în zonele economice din Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania, precum şi în apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei şi Germaniei.
În aceste condiţii, potrivit analiştilor, participarea Poloniei şi Estoniei rămâne doar ipotetică şi fără prea mari şanse de concretizare. De altfel, pentru a nu fi exclusă, Estonia a cerut revizuirea limitelor teritoriale maritime şi extinderea celor existente cu trei mile marine (5,5 Km).
În acelaşi context, Gerhard Schroeder a anunţat că în luna octombrie companiile participante la proiectul conductei "North Stream" vor prezenta un studiu de cercetare privind conservarea ecologică a Mării Baltice. El a adăugat că acesta va fi cel mai detaliat studiu de mediu care a fost făcut vreodată în lume, şi al cărui cost este estimat la 100 de milioane de euro.
My Press
