Reuniunea miniştrilor de externe a ţărilor NATO care a avut loc ieri şi astăzi la Bruxelles a avut ca puncte principale pe agenda lucrărilor: adoptarea unui punct de vedere comun privind acordarea sau nu a MAP celor doua candidate la aderare - Georgia şi Ucraina, precum şi reluarea relaţiilor cu Moscova, îngheţate în urma conflictului din Georgia.
(Reamintim că în cadrul Summit-ului de la Bucureşti din aprilie, liderii celor 26 de ţări membre au respins acordarea MAP pentru cele două foste republici sovietice, considerată prematură de Germania, Franţa şi alte şase ţări. Motivul principal invocat atunci (în mod corect) a fost că Georgia şi Ucraina sunt încă departe de a îndeplini criteriile democratice şi militare pentru a adera. Neoficial, dar uşor previzibil, aceste ţări nu voiau să accentueze iritarea Rusiei, ostilă extinderii NATO până la frontierele sale. NATO a decis în aprilie să reexamineze problema MAP la reuniunea miniştrilor săi de externe din decembrie. Între timp a avut loc conflictul din Georgia care a amplificat retincenţele privind aderarea celor două ţări ex-sovietice.)
Deciziile acestei reuniuni au fost oarecum prefigurate de declaraţiile secretarului de stat Condolezza Rice, care la finele săptămânii trecute atrăgea atenţia asupra activităţilor militare ale Rusiei, dar a spus că nu se opune reluării discuţiilor şi programelor din Consiliul NATO-Rusia, după cum relatează Reuters. De asemenea, Rice a admis că SUA îşi va respecta promisiunea de susţinere a Georgiei şi Ucrainei pentru aderare la un moment dat, fără însă a oferi un indiciu temporal.
Alianţa este gata de a relua şedinţele Consiliului NATO-Rusia în mod informal
După cele două zile ale reuniunii de la Bruxelles, NATO prin voce lui Jaap de Hoop Scheffer a anunţat că vrea să deblocheze relaţiile cu Rusia, şi să le aprofundeze pe cele cu Georgia şi Ucraina. De asemenea, potrivit Novosti.ru, şeful Alianţei Nord-Atlantice a recunoscut că Rusia este un «jucător-cheie pe plan mondial», prin urmare, de unde şi necesitatea de a interacţiona cu acesta, în multe domenii în care interesele coincid, în special cu privire la Afganistan. Acest aspect a fost considerat de Dmitri Rogozin, ambasadorul Rusiei la NATO ca o victorie; drept pentru care Rogozin, recunoscut pentru comentariile sale belicoase, nu s-a sfiit să o atace din nou pe Condolezza Rice, susţinând că toate maşinaţiunile acesteia şi ale susţinătorilor săi de la Universitatea Standfort au fost fără succes, şi lăudând "pragmatismul" miniştrilor de externe ai NATO pe care îl percepe ca un semn că Europa începe să aibă propria sa identitate politică.
"Să-i lăsăm să ne cunoaştem mai bine" - (dacă ar fi să parafrazăm un cunoscut clip publicitar) - asta a fost soluţia de compromis în privinţa aderării Georgiei şi Ucrainei la NATO. Dar despre asta ceva mai târziu.
