Nu sunt un om uşor impresionabil. Nici nu debordez de efluvii sentimentale. Nici nu am cum. În ultimele decenii m-am obişnuit cu războaie, atentate, execuţii de ostatici...plus ceva catastrofe naturale, toate în direct, la ore de maximă audienţă. Trăim în epoca live a spectaculosului tragic. Sunt un om trist doar atunci când marile spirite, parcă sătule de nebunia acestei lumi pleacă spre o lume presupusă mai bună. Azi sunt un om trist, foarte trist. Astăzi ne-a părăsit un monstru sacru al teatrului şi filmului românesc, dar mai presus de toate un mare OM - Ştefan Iordache...a murit aşa cum a trăit, cu demnitate şi discreţie.
Îngerii să fie alături de tine, Maestre....
