Cine mai are nevoie de umor inteligent ?


În timp ce guvernul premierului Boc îşi asuma răspunderea pe cele trei controversate pachete legislative, sindicaliştii protestau în stradă, liberalii fluturau din nou iluzoria ameninţare a moţiunilor de cenzură iar preşedintele în exerciţiu îşi făcea încălzirea pentru speech-ul din faţa legislativului, deci nelipsitul circ mediatic era în toi, România a mai pierdut un actor de geniu. Nicu Constantin.
Unul din greii patrimoniului artei româneşti (peste 9000 de spectacole, 28 de filme, numeroase apariţii televizate) a decis să plece, oricât de mult au sperat cei apropiaţi că se va însănătoşi. A decis să plece probabil şi pentru că în sufletul său nu-şi va mai fi văzut utilitatea. Unde să-şi găsească locul umorul său inteligent, improvizaţiile mustind de spiritualitate într-o lume tabloidă, în care ratingul se face cu dudui dezbrăcate şi umor vulgar ? Unde să-şi găsească locul un artist de o decenţă impecabilă într-o lume în care a devenit de bon' ton să-ţi speli rufele în public ? Unde să fie locul unui om cult, a cărui bibliotecă personală rivaliza cu una publică (peste 3000 de volume - şi pe care le şi citise !), într-o societate în care autorii la modă scriu mai mult decât citesc ?
Cred că nu e întâmplător faptul că am pierdut atât de mulţi maestri ai culturii în ultimii ani. Iar faptul că după moarte toţi ne grăbim să spunem ce geniali au fost nu mai poate schimba ceva din tristeţea ce o vor fi resimţit în sufletul lor înainte de Marea plecare...Măcar de-am şti să le păstrăm amintirea vie şi dincolo de mediatizatele înmormântări.
P.S. Aţi mai auzit undeva în spaţiul public rostit numele maestrului Ştefan Iordache în vremea din urmă (că tocmai se împlini ieri anul de la plecarea sa) ? Eu n-am avut şansa asta.

Washingtonul nu crede în lacrimi...electorale


Nu cred că preşedintele Obama a văzut, fie şi întâmplător, episoadele lacrimogene ale domnului Băsescu. Dublele cu pricina din vremea în care domnia sa se căznea să contureze personajul unui jucător politic pe cât de important, tot pe atât de simţitor la suflet, cel mai probabil vor fi tăiate la montajul istoriei. Dar chiar dacă le-ar fi văzut, mult prea preocupat de controversele reformării sistemului de asigurări de sănătate al americanilor, confruntat cu atacuri din ce în ce mai dure ale republicanilor şi cu un Afghanistan din ce în ce mai sângeros, preşedintele Statelor Unite tot n-ar fi priceput mare lucru. Tot n-ar fi sesizat ce tristeţe incomensurabilă va produce în sufletul simţitor al liderului român refuzul vizitei la Casa Albă. Mă rog, un refuz împachetat frumos, rostit diplomatic de către Ambasadorul Americii la Bucureşti, Excelenţa Sa Mark Gitenstein. Şi un semnal clar că Washingtonul se dezice de cam tot ce aminteşte de politica dusă de fostul preşedinte George Bush. Şi inclusiv de prieteniile politice (?!) ale acestuia. În fond, putem să ne amintim că fostul lider de la Casa Albă s-a pozat cu vedere la Marea Neagră (şi la interval de doar trei zile) cu preşedintele Băsescu şi preşedintele (actual premier) Putin. Iar dacă Putin (a cărui popularitate în Rusia continuă să rămână constantă) nu se află pe lista de favoriţi a lui Barack Obama, ce a sperat Traian Băsescu (un preşedinte din ce în ce mai antipatic majorităţii românilor) ?
Astfel că în plan extern, alături de lista aceea de "succesuri" ale politicii duse de Traian Băsescu şi prezentate pe post de stindard triumfător la reuniunea cu reprezentanţii diplomaţiei româneşti, mandatul său va contabiliza şi două insuccese răsunătoare: Kremlinul şi Casa Albă nu au dorit să ia cunoştinţă de abilităţile sale de important lider politic regional.
Iar dacă Moscova nu crede în lacrimi, cu atât mai mult se vede că Washingtonul nu crede în lacrimi... electorale.

P.S. În mod evident, Traian Băsescu primeşte nu doar dovada incapacităţii sale, ci şi un semn cât se poate de vizibil că diplomaţia de cumetrie nu intră în standardul cancelariilor occidentale. Cât despre cele răsăritene, rămâne cum a declarat preşedintele Băsescu: Marea Neagră - lac rusesc....
Sau lac turcesc ? după cum mă atenţionează un amic pe inpolitics.ro

Magia apelor




more about "Magia apelor", posted with vodpod