Sarkozi s-a dus din nou la Moscova. Cu ceva ajutoare în persoana preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso şi a şefului diplomaţiei europene, Javier Solana. Evident, doar - doar va reuşi să-l îmblânzească pe tânărul ţar Medvedev. Cu sau fără ajutoare, şeful preşedinţiei europene n-a reuşit prea mare lucru. (În paranteză fie spus, preşedintele Medvedev se doveşte a fi o nucă mai greu de spart decât predecesorul său. Dacă premierul Putin este renumit pentru rarele dar celebrele sale ieşiri din fire şi pentru modul frust de a-şi face cunoscute opiniile, Medvedev - deşi acuzat a fi o copie a lui Putin - are o abordare total opusă: e zâmbitor non-stop, admite că ai dreptate, dar în final tot cum zice el e bine...drept pentru care după patru ore de negocieri constaţi că eşti tot acolo de unde ai plecat...sau mă rog, pe aproape...).
Ce-a obţinut Sarkozi ? Asigurarea că trupele ruse se vor retrage din Georgia într-o lună (asigurare în virtutea căreia nu va anula summitul UE- Rusia). Asigurarea preşedintelui Medvedev vine în aceeaşi zi în care USA au declarat că au finalizat transportul de ajutoare către Georgia. Mai rămâne însă ca şi navele prezente prin zonă să plece, ca ruşii să se convingă de faptul că americanii nu-i înarmează pe georgieni, ca observatorii U.E. să ajungă în zonă după 1 octombrie...şi ca Shakashivili să plece şi el în lumea lui...În fond, săptămâna trecută Medvedev l-a catalogat drept "cadavru politic" şi nu cred că preşedintele rus, oricât ar predispune tainiţele Kremlinului, este interesat să discute cu morţii.
Astfel că, la conferinţa de presă de la castelul Maindorf, am văzut un Sarkozi de tip show-man, cu un discurs parcă menit unui talk-show de televiziune. Secondat de Barroso, vizibil stânjenit. Şi cu cât răspunsurile preşedintelui Sarkozi erau însoţite de o dinamică tot mai accentuată a gesturilor, cu atât devenea mai clar pentru toţi cei prezenţi că Europa încă n-a găsit modalitatea optimă de a dialoga cu Rusia.
Gestica show-man-ului Uniunii Europene a continuat şi la Tbilisi, doar că la poza de final, când Saakashivili spera la o poză de colecţie cu Barroso şi Sarkozi, preşedintele francez s-a făcut că nu observă intenţia preşedintelui Georgiei şi a plecat rapid de la tribună. Nici nu e greu de priceput de ce.
