Sunt zile în care noţiunile de logică, iubire şi dreptate divină par a-şi pierde înţelesul. Astăzi e una din acele zile. Am crezut până în ultima clipă că tinereţea şi spiritul dârz de sârb va invinge. N-a fost aşa. Mile Cărpenişan a murit !
Sunt tristă...tristă cum n-am mai fost de mult timp. Mi se pare o uriaşă nedreptate să mori la doar 34 de ani... mai ales atunci când încă mai ai atât de multe de făcut ! Pentru tine şi pentru alţii, sau mai ales pentru alţii ! Iar Mile Cărpenişan a demonstrat că putea mobiliza energii uriaşe atunci când trebuia să lupte pentru alţii. Nu pot înţelege de ce n-a putut lupta cu aceeaşi impetuozitate şi pentru el...
Sunt tristă...tristă cum n-am mai fost de mult timp. Mi se pare o uriaşă nedreptate să mori la doar 34 de ani... mai ales atunci când încă mai ai atât de multe de făcut ! Pentru tine şi pentru alţii, sau mai ales pentru alţii ! Iar Mile Cărpenişan a demonstrat că putea mobiliza energii uriaşe atunci când trebuia să lupte pentru alţii. Nu pot înţelege de ce n-a putut lupta cu aceeaşi impetuozitate şi pentru el...
Spune-am anul trecut, la anuntarea rezultatelor Roblogfest că mă simt onorată de vecinătatea unui jurnalist precum Mile Cărpenişan. Însă dincolo de valoarea jurnalistului, l-am admirat pentru integritatea şi frumuseţea sufletească, pentru demnitate şi dăruire umană, valori din ce în ce mai greu de găsit într-o lume parcă predispusă organic la compromis şi mediocritate. Sunt tristă şi cuvintele mi se par lipsite de sens... Ştiu că nici una din miile de condoleanţe nu va putea alina durerea familiei sale...
Îngerii fie cu tine, Mile !
Îngerii fie cu tine, Mile !