Alegerile prezidentiale din Ucraina - un pas înainte. Încotro ?


La început de an nou, populaţia Ucrainei va decide cine îi va conduce destinele în perioada 2010 – 2015. După o criză politică prelungită, ar putea fi un pas înainte spre normalizare. Experienţa românească mă îndeamnă să fiu reţinută în acest sens. Totuşi realităţile din Ucraina sunt net diferite şi normalizarea capătă multiple înţelesuri atunci când se relaţionează cu opţiunile Est sau Vest.
Până la scrutinul electoral de pe 17 ianuarie 2010 prin care ucrainenii îşi vor alege preşedintele a mai rămas mai puţin de o lună.

Un scrutin prezidenţial marcat de amânări, repercusiuni grave ale crizei financiare şi probleme de constituţionalitate, dar şi de un interes sporit din partea electoratului (se anunţă o rată de participare de peste 85%) într-o ţară în care identitatea cetăţenilor oscilează între un Vest pro-occidental euroatlantic şi un Est cu privirea îndreptată înspre vulturul bicefal al Kremlinului. În cursa pentru preşedinţia Ucrainei s-au înscris 18 candidaţi. Iar campania electorală (începută pe 17 octombrie 2009 – conform legislaţiei Ucrainei candidaţii au la dispoziţie trei luni) aflată pe ultima sută de metri a cunoscut toate etapele şi ingredientele de la obişnuitele promisiuni până la scandaluri cu acuzaţii de pedofilie şi altercaţii violente. [articol integral]

Publicat in Cadran Politic, nr. 69/decembrie 2009

Rusia - ţara în care se moare de inimă. La propriu.

Dimineaţă de şoc în Rusia. În decursul a doar două ore, televiziunile au anunţat moartea a două importante personalităţi, Igor Gaidar şi Vladimir Turcinschi "Dinamit", care deşi s-au manifestat în medii total diferite lasă în urmă o amprentă ce nu poate fi contestată.
Ambii au murit la locuinţele lor situate în cartiere rezidentiale din suburbiile Moscovei, iar ambulantele chemate în ajutor nu au mai putut decât să constate decesele.
Renumitul economist şi politician Igor Gaidar, este considerat şi ca artizant al "terapiei de şoc" din anii '90 şi al reformelor de transformare a economiei URSS în economia de piaţă a Rusiei, dar implicit şi ca artizan al privatizărilor controversate ce au dat naştere oligarhiei ruse şi a miliardarilor gen Berezovski, Hodorkovski sau Abramovici. A fost prim-ministru în două rânduri în timpul regimului Elţîn. Igor Gaidar avea 53 de ani şi a murit ca urmare a unui accident vascular.

Dacă moartea eminenţei cenuşii a economiei ruseşti a fost primită mai degrabă cu răceală mai ales în mediul extra - politic, moartea realizatorului de radio şi televiziune, campion şi showman, actor Vladimir Turcinschi - zis si "Dinamit" - iubitorii show-urilor sportive şi mai ales fanii luptelor de K-1 cu siguranţă ştiu despre cine vorbesc - a provocat o reală consternare în rândul colegilor dar şi a publicului. Avea doar 46 de ani. Era căsătorit şi avea 2 copii. A murit ca urmare a unui atac de cord.
Menţionăm că Rusia se află în topul nefericit al ţărilor în care se moare de inimă. La propriu.

Despre Reconciliere...

Orice asemănare cu persoane şi situaţii din realitatea imediată...e pur întâmplătoare şi neintenţionată. Dixit !

Urmaşii lui Vespasian şi deontologia profesională

"Rusia considera că Traian Băsescu este un impediment pentru politica ei in sud-estul Europei. Inlăturarea lui ar fi salutată la Kremlin..." [Gardianul]
şi - GHINION, UNII MAI CITESC ŞI PRESA RUSĂ -
„Dar indiferent de rezultatul votului, relatiile Romaniei cu Rusia nu se vor modifica in mod substantial. In relatiile cu Moscova acţiunile lui Traian Băsescu apar ca dinamice, directe si eficiente. Iar politicienii rusi apreciaza partenerii puternici” [Vremea Novostei via Consultanţă politică] - Sunt două puncte de vedere complet opuse. - Da, veţi zice voi... Şi ce-i cu asta ? Fiecare cu viziunea proprie...
Desigur. Numai că aici, în ambele cazuri sunt prezentate punctele dvs. ale aceluiaşi respectabil analist Viorel Patrichi... Ce să înţelegem de aici ? Fie domnia sa suferă de o formă gravă de amnezie de la un punct de vedere la altul (deh, aşa începe... concluzionează un banc pe care n-am sa-l reproduc !) ... Fie doar îşi dă cu părerea după cum îi dictează diferitele politici editoriale şi nu numai ...important este bănuţul să iasă (în fond de la Vespasian - şi al său memorabil "pecunia non olet" - până în prezent nu-i dumnealui primul şi nici ultimul !) La ce bun deontologia profesională ? Sau o fi fost inventată numai pentru cei cu valenţe păguboase de caracter ?
Cine se pricepe, să mă lumineze şi pe mine...
Referitor la domnul împricinat Patrichi, sunt convinsă că data viitoare va fi mai grijuliu şi va găsi o opinie de mijloc care să nu-l pună în situaţii stânjenitoare...

„Tonalitati” ale artei plastice – Eugen, Andra si Codrin Mircea

Recent, Galeria de Arta „Cupola” din Iasi a gazduit vernisajul Expozitiei de grafica, fotografie si pictura „Tonalitati” – Eugen, Andra si Codrin Mircea, ce a marcat sarbatorirea a 40 de ani de activitate artistica a pictorului Eugen Mircea. Vernisajul expozitiei, organizate sub egida UAP – Filiala Iasi, s-a bucurat de o reala afluenta de public de toate varstele, tinand cont si de faptul ca expozantii desi sunt membrii unui „clan” artistic, sunt generatii diferite si vin din domenii de manifestare net diferite. Un demers artistic reusit, remarcat si de criticul de arta Valentin Ciuca în cuvantul rostit în cadrul vernisajului: “Expozitia de fata consacra, înca o data, o familie de artisti speciali: Eugen Mircea, un acuarelist devotat optiunii sale – chiar daca acuarela e considerata un gen pretentios, pretios si usor desuet, Andra Mircea, un fotograf de atmosfera, spiritualitate si încarcatura semantica deosebita, Codrin Mircea, designer de succes cu tendinta de a deveni, prin substanta, un pictor de care vom mai auzi”. Deosebiti în aparenta, cei trei au si numeroase puncte comune, dintre care cel mai pregnant se releva intentia de a oferi prin arta un sens vietii, dincolo de constrangerile realitatii imediate. Asa cum ne-a obisnuit deja, Eugen Mircea surprinde din unghiuri inspirat alese acele franturi de oras în care putem regasi plutind discret la ceas de amurg sau de zori aroma patriarhala. Strazi si cladiri în stiluri arhitectonice calme, brazdate de uimirea trufasa a turlelor unei biserici. Sunt imagini definitorii consemnate cu precizie si acuratete, fara a aluneca în descriptivism sec. Pot fi descrise drept peisaje-atmosfera, din care se revarsa lumina calda si rafinatele vibratii coloristice ale acuarelei. Consecventa motto-ului „Paradisul e acolo unde exist”, Andra Mircea surprinde în fotografiile expuse pe simeze [articol integral]

Alexandr Rybak revine ...

Câstigătorul Eurovisionului 2009, Alexandr Rybak revine in atentia publicului cu un clip si o melodie nou-nouta...Draguta, dar nu spectaculoasa...părerea mea !
Александр Рыбак - Я не верю в чудеса

De la Moldova...cu dragoste

Dacă v-ati saturat de clipuri electorale pro ori contra, de discuţii interminabile sterile şi de încrâncenarea vecină cu patologicul a politicienilor si moderatorilor tv., vă recomand un moment de respiro si bucurie prin acest clip. Şi sper că atunci când vor ajunge la vârsta majoratului (şia dreptului de vot, implicit)aceşti copii minunaţi nu vor avea parte de acelaşi spectacol jalnic al scenei politice actuale de pe ambele maluri de Prut.
P.S. Filmuleţul a fost realizat de o prietenă din Chişinău la o serbare şcolară a fiicei sale.

Exit poll - alegeri prezidentiale 2009

Exit poll CCSB (12. PM – Bucharest Time):

Traian Basescu: 32% ; Mircea Geoana: 34% ; Crin Antonescu: 18%

Exit poll INSOMAR:

Traian Basescu: 33% ; Mircea Geoana: 36%; Crin Antonescu: 18%

Exit poll CSOP:

Traian Basescu: 34%; Mircea Geoana: 34%; Crin Antonescu: 20%

P.S. Nu garantez veridicitatea datelor. Le-am postat asa cum le-am primit. Oricum, se pare că liberalii încă n-au iesit la vot ...

Update: Prezenta la vot (ora 16): 36,7 % dintre cetăţenii cu drept de vot. Se estimează că până la închiderea urnelor vor vota peste 50% din românii înscrişi pe listele electorale.

  • am decis sa nu postez noile cifre ale sondajelor de opinie deoarece procentele vehiculate în ultimele ore au un miros evident de manipulare. Si nu doresc sa ma raliez celor care din diverse motive sau simpatii politice arunca pe piata diverse procente care nu prea au logica potrivit canoanelor sociologice.

UPDATE 2 – Exit poll (21.00)

CCSB: Traian Basescu 34,1%, Mircea Geoană 30,9, Crin Antonescu 22,1

INSOMAR: Traian Basescu 32,8%, Mircea Geoana 31,7%, Crin Antonescu 21,8%

CSOP: Traian Basescu 33,2%, Mircea Geoana 30,3%, Crin Antonescu 22,0%


Cine pune ruj pe buzele mortului?

Sub atenţionarea destul de sumbră "Pompele funebre n-au serviciu de salvare", editorialul semnat de Constantin Dumitru în Top Business atrage atenţia asupra unui aspect despre care n-am auzit o vorbuliţă în această campanie: diferenţa dintre a fi sau a nu fi lider politic, făcător de istorie şi pentru generaţiile ce va să vină. Un text cumpătat şi realist. Şi mai ales decent. Mie mi-a plăcut.
"Expresia de trista dar înversunata satisfactie „Le-a murit cadavrul!” are, probabil, o sorginte folclorica si trebuie sa fi existat la mai multe popoare, la cele mai vechi întâi, că sunt mai păţite. Cei care au sansa (nefericirea?) de a reprezenta sute, mii, milioane de oameni sunt la fel de muritori, de expusi bolilor, îmbatranirii, sclerozei si, pana la urma, mortii. E adevarat ca, uneori, moartea precede decesul, existand si pentru oamenii de rând neşansa unei supravieţuiri pur biologice atunci când ce era adevărat s-a stins. Sunt oameni a căror moarte survine timpuriu, desi supravieţuiesc si mimează viaţa. Ei sunt şi cei mai intoleranţi faţă de nesimţiţii care continuă să trăiască, să aibă imaginaţie, să creeze. Toate le hotărăşte Dumnezeu dar mai are şi omul o contributie atunci când, pe ceea ce psihologii numesc linia minimei rezistente, alege lenea linistii convins fiind că viaţa doare. Mai devreme sau mai târziu, liderii (si nu doar cei politici) pur si simplu expiră. Zadarnice cosmetizările, rujul de pe buzele mortului nu readuce sângele în obraji. Personalităţile puternice schimbă mereu ceva în viaţa lor, în opera lor artistică, în cercetările ştiinţifice, în business, chiar în modestele activităţi manufacturiere. În politica, marii lideri (pentru ca aia mai mici supravietuiesc ca adjuncti ai oricui, oriunde, pentru oricine) propun proiecte mari si supravietuiesc cat timp si daca acele proiecte au viaţă. Apoi se apucă de altceva, scriu cărti, participă la simpozioane. Într-o lume normală... [articolul integral]

Expozitie personala "Arta de a privi” – Mihai Cotovanu

În perioada 10 – 30 noiembrie 2009, Galeria de Arta Sofia (str. Brandusa, nr. 72) din Iasi gazduieste expozitia personala a artistului plastic Mihai Cotovanu. Vernisajul expozitiei „Arta de a privi”, desfasurat odata cu inaugurarea Galeriei (prima Galerie de Arta proprie deschisa de un artist plastic în Romania), a reunit nume importante ale culturii iesene, dar si multi prieteni care si-au dorit o reîntalnire cu pictorul Mihai Cotovanu în spatiul sau de creatie si expunere. Despre arta plastica a lui Mihai Cotovanu, dar si despre initiativa deschiderii Galeriei Sofia au vorbit publicului: criticul de arta Valentin Ciuca, criticul de arta Roxana Pasculescu, poeta Paula Romanescu si prof. univ. Ghita Leonard. Potrivit criticului de arta Valentin Ciuca, "tablourile aflate pe simezele Galeriei Sofia fac parte din colectia personala a artistului si sunt doar un mic fragment din ceea ce înseamna creatia lui Mihai Cotovanu, o poarta spre un univers artistic construit pe coordonate spirituale de exceptie, si în care putem regasi atat rigoarea germana cat si claritatea franceza. În pictura lui Mihai Cotovanu, realitatea imediata se încarca de transcedent si se sacralizeaza, particularul capata dimensiune universala, conceptuala. De aceea, putem spune ca inaugurarea Galeriei de Arta Sofia printr-o expozitie personala va conferi acestui loc o atare spiritualitate si îl va învesnici între locurile în care Iasiul continua sa respire cultura si arta autentica.” [articol integral]

Publicat în Top Business, nr. 792/ 19 - 25 noiembrie 2009

Tandemul Rusia-China – între alianţă şi competiţie geostrategică


Dezbaterile cu privire la securitatea energetică şi noile construcţii geostrategice ce decurg de aici rămân o problemă de actualitate pe agenda tuturor factorilor implicaţi. Evoluţiile din prima decadă a acestui secol au readus în atenţia specialiştilor Eurasia ca punct nodal al viitoarelor strategii geopolitice. Între marii actori globali ce îşi dispută mai mult sau mai puţin discret capacitatea de a aduce acest spaţiu în sfera proprie de influenţă se numără China, Rusia şi Statele Unite. Astfel că în acest context, analiştii s-au întrebat în nenumărate rânduri în ce măsură tradiţionala şi frăţeasca prietenie ruso-chineză [articol integral]

Publicat în Cadran Politic, nr.68, nov. 2009

Flashmob în memoria artiştilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici

Asociaţia studenţilor basarabeni organizează mâine (vineri, 30 octombrie 2009), ora 14, în faţa Universităţii "Al. I. Cuza" un flashmob în memoria remarcabililor artişti Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Organizatorii îi aşteaptă să le fie alături pe toţi cei care i-au iubit pe regretaţii artişti de dincolo de Prut care au cântat ca nimeni alţii valorile perene ale românismului.




more about "Doina si Ion Aldea Teodorovici - trei...", posted with vodpod

flashmob mj Iasi / octombrie 2009

Am preluat de pe blogul lui Marius asta. Cam slăbuţ pentru un centru universitar cu peste 70.000 de studenţi...Dar, să fim sinceri...la vremuri de criză nici fanii nu mai sunt ce-au fost...




more about "flashmob mj octombrie 2009 029", posted with vodpod

Chetă pentru campania electorală a candidatului Crin Antonescu


Preşedintele PNL Crin Antonescu a participat la lansarea campaniei de strângere de fonduri prin SMS. Candidatul PNL pentru Palatul Cotroceni a explicat alegerea acestei modalităţi de finanţare a campaniei electorale prin necesitatea de a implica cetăţenii în deciziile politice. Şi că nevoia unui alt tip de campanie se justifică prin existenţa obsesiei finanţării politicii, a finanţării "oculte" a campaniilor, care stăpâneşte "de mult timp", dând unui număr foarte mare de cetăţeni sentimentul că "jocurile se decid în altă parte, indiferent de opţiunile lor".
"Facem astăzi, primii - pentru că sper că nu vom rămâne singurii în această campanie, un gest elementar al unei campanii de colectare de fonduri transparentă. Acest lucru este de natură să dea sentimentul cetăţenilor că participă, că sunt acţionari cu acţiunea Antonescu", a explicat preşedintele PNL. "E un moment bun de piaţă, sau de bursă, între ghilimele, pentru a cumpăra astfel de acţiuni", a mai comentat el.
La final, Antonescu i-a rugat pe susţinători să dea SMS-uri de la numerele proprii de telefon, nu de la cele ale instituţiilor la care lucrează, glumind că el încă nu a avut timp să-şi trimită singur un mesaj.
Cele două numere la care se pot trimite SMS-uri, sunt: 2746 pentru donaţii de 1 euro şi 2741 pentru donaţii de 5 euro, acestor sume adăugându-se TVA. Donatorii primesc în schimb un ringtone de apel cu imnul partidului ori un wallpaper cu Crin Antonescu. Campania "Investeşte în Acţiunea Antonescu" se va derula în perioada 21 octombrie - 21 noiembrie 2009.

Crin Antonescu si Sorin Oprescu s-au intalnit cu iesenii

Agitatia cucernica a pelerinilor veniti la hramul Sfintei Parascheva a fost inlocuita rapid de agitatia pre-electorala a candidatilor aflati la startul cursei pentru Palatul Cotroceni. Astfel, ca la finele saptamanii trecute, la Iasi s-au aflat pe rand candidatul PNL, Crin Antonescu si candidatul independent Sorin Oprescu.Schimbari mari de discurs nu au fost, subiectul principal al conferintelor de presa a celor doi candidati fiind actuala si prelungita criza politica. Desigur, alaturi de temele de discurs electoral deja enuntate public la nivel central. Venit la intalnirea cu pensionarii ieşeni [ citeşte mai mult...]

Publicat în săptămânalul Top Business, nr. 788/2009

Bocul fuse...şi se duse !


Parlamentarii români au făcut un efort colectiv şi oarecum terorizaţi de disciplina de partid l-au debarcat pe Boc şi pe "eficientul său 11".
Unii au mărunţit printre buze ceva dulci alinturi despre mamă, alţii au exultat de bucurie... iar muritorii de rând au privit stupefiaţi încă o rundă de circ de proastă calitate. Bunica mea avea o vorbă care azi îmi pare mai înţeleaptă ca oricând: Schimbarea stăpânilor, bucuria nebunilor !

Oamenii normali din ţara asta nu au motiv de bucurie. Banii nu vor începe să curgă pentru facturile restante, băncile nu vor fi mai îngăduitoare, agentul termic nu va fi mai ieftin...şi mai urmează încă vreo 2 luni de bălăcăreală politică...În plus, nu ştiu care sunt motivaţiile dl. Johannis de a accepta propunerea liberalilor, social-democraţilor & comp. Dar simt că deşi e un om valoros, nu va trece mult şi va fi tăvălit fără reticenţe prin cocina politicii romăneşti. Şi e trist, pentru că, aşa cum spuneam, ar fi neîndoielnic o opţiune bună...doar vremurile sunt improprii !

Partidul premierului Putin va continua "să facă legea" şi după recentele alegeri locale


Câţiva din cititorii mei fideli s-au aşteptat ca astăzi să scriu ceva despre alegerile locale din Rusia. Ei bine, nu o voi face. Pentru că nu s-a întâmplat nimic ieşit din comun. Nu s-a schimbat nimic. Deci nu e nimic de comentat. Succesul partidului Rusia Unită (peste 60% din sufragiile populaţiei) se bazează pe două aspecte: popularitatea constantă a premierului Putin şi un aparat de partid (şi de propagandă) extrem de eficient. Dacă la acestea adăugăm incapacitatea opoziţiei ruse de a gândi şi acţiona la unison, e de la sine de înţeles că actualele alegeri nu puteau aduce nimic senzaţional.

Protestatarii (ce-i drept, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a da o tuşă de democraţie) au fost arestaţi, duşi la secţie şi ulterior eliberaţi. Dar şi asta ţine de obişnuinţă/obişnuit.

În cadrul Sărbătorilor Iaşiului



Cine mai are nevoie de umor inteligent ?


În timp ce guvernul premierului Boc îşi asuma răspunderea pe cele trei controversate pachete legislative, sindicaliştii protestau în stradă, liberalii fluturau din nou iluzoria ameninţare a moţiunilor de cenzură iar preşedintele în exerciţiu îşi făcea încălzirea pentru speech-ul din faţa legislativului, deci nelipsitul circ mediatic era în toi, România a mai pierdut un actor de geniu. Nicu Constantin.
Unul din greii patrimoniului artei româneşti (peste 9000 de spectacole, 28 de filme, numeroase apariţii televizate) a decis să plece, oricât de mult au sperat cei apropiaţi că se va însănătoşi. A decis să plece probabil şi pentru că în sufletul său nu-şi va mai fi văzut utilitatea. Unde să-şi găsească locul umorul său inteligent, improvizaţiile mustind de spiritualitate într-o lume tabloidă, în care ratingul se face cu dudui dezbrăcate şi umor vulgar ? Unde să-şi găsească locul un artist de o decenţă impecabilă într-o lume în care a devenit de bon' ton să-ţi speli rufele în public ? Unde să fie locul unui om cult, a cărui bibliotecă personală rivaliza cu una publică (peste 3000 de volume - şi pe care le şi citise !), într-o societate în care autorii la modă scriu mai mult decât citesc ?
Cred că nu e întâmplător faptul că am pierdut atât de mulţi maestri ai culturii în ultimii ani. Iar faptul că după moarte toţi ne grăbim să spunem ce geniali au fost nu mai poate schimba ceva din tristeţea ce o vor fi resimţit în sufletul lor înainte de Marea plecare...Măcar de-am şti să le păstrăm amintirea vie şi dincolo de mediatizatele înmormântări.
P.S. Aţi mai auzit undeva în spaţiul public rostit numele maestrului Ştefan Iordache în vremea din urmă (că tocmai se împlini ieri anul de la plecarea sa) ? Eu n-am avut şansa asta.

Washingtonul nu crede în lacrimi...electorale


Nu cred că preşedintele Obama a văzut, fie şi întâmplător, episoadele lacrimogene ale domnului Băsescu. Dublele cu pricina din vremea în care domnia sa se căznea să contureze personajul unui jucător politic pe cât de important, tot pe atât de simţitor la suflet, cel mai probabil vor fi tăiate la montajul istoriei. Dar chiar dacă le-ar fi văzut, mult prea preocupat de controversele reformării sistemului de asigurări de sănătate al americanilor, confruntat cu atacuri din ce în ce mai dure ale republicanilor şi cu un Afghanistan din ce în ce mai sângeros, preşedintele Statelor Unite tot n-ar fi priceput mare lucru. Tot n-ar fi sesizat ce tristeţe incomensurabilă va produce în sufletul simţitor al liderului român refuzul vizitei la Casa Albă. Mă rog, un refuz împachetat frumos, rostit diplomatic de către Ambasadorul Americii la Bucureşti, Excelenţa Sa Mark Gitenstein. Şi un semnal clar că Washingtonul se dezice de cam tot ce aminteşte de politica dusă de fostul preşedinte George Bush. Şi inclusiv de prieteniile politice (?!) ale acestuia. În fond, putem să ne amintim că fostul lider de la Casa Albă s-a pozat cu vedere la Marea Neagră (şi la interval de doar trei zile) cu preşedintele Băsescu şi preşedintele (actual premier) Putin. Iar dacă Putin (a cărui popularitate în Rusia continuă să rămână constantă) nu se află pe lista de favoriţi a lui Barack Obama, ce a sperat Traian Băsescu (un preşedinte din ce în ce mai antipatic majorităţii românilor) ?
Astfel că în plan extern, alături de lista aceea de "succesuri" ale politicii duse de Traian Băsescu şi prezentate pe post de stindard triumfător la reuniunea cu reprezentanţii diplomaţiei româneşti, mandatul său va contabiliza şi două insuccese răsunătoare: Kremlinul şi Casa Albă nu au dorit să ia cunoştinţă de abilităţile sale de important lider politic regional.
Iar dacă Moscova nu crede în lacrimi, cu atât mai mult se vede că Washingtonul nu crede în lacrimi... electorale.

P.S. În mod evident, Traian Băsescu primeşte nu doar dovada incapacităţii sale, ci şi un semn cât se poate de vizibil că diplomaţia de cumetrie nu intră în standardul cancelariilor occidentale. Cât despre cele răsăritene, rămâne cum a declarat preşedintele Băsescu: Marea Neagră - lac rusesc....
Sau lac turcesc ? după cum mă atenţionează un amic pe inpolitics.ro

Magia apelor




more about "Magia apelor", posted with vodpod

Rusia lui Putin e alta

La sfârşitul săptămânii trecute s-au împlinit 10 ani de la ascensiunea fulminantă a lui Vladimir Putin în politica rusă şi mondială. De la numirea sa în funcţia de prim ministru (9 august 1999), Rusia a cunoscut o sinuoasă evoluţie de la un stat instabil şi semi-democratic la democraţia suverană de astăzi. Astfel că, între doua vizite de lucru, premierul rus Vladimir Putin şi-a serbat aniversarea a zece ani de cariera politică de succes printr-o nouă serie de fotografii demne de un pictorial în FHM. Din păcate, pentru o ţară aflată în topul sinistru al deceselor cauzate de boli cardiace sau de SIDA, faptul că premierul e în formă fizică excelentă nu constituie o soluţie la problemele din sistemul de sănătate pe care guvernul rus încearcă fără prea mari succese să le rezolve. Dar asta e cu totul altă discuţie. Revenind la „decada putinistă” din istoria post-sovietică, popularitatea constantă a lui Vladimir Putin se datorează faptului că, dincolo de susţinutele demersuri propagandistice, majoritatea ruşilor achiesează că, după „coşmarul” din perioada Eltîn, în "Epoca Putin” viaţa lor s-a îmbunătăţit. În realitate, îmbunătăţirea poziţiei socio-economice a clasei de mijloc şi asigurarea „pragului de supravieţuire” pentru o treime din populaţia ţării a fost interfaţa în spatele căreia uriaşele resurse ale Rusiei au fost redistribuite de la oligarhii „răi” la cei „buni” şi apropiaţi noii structuri politice. Acest aspect a făcut, deasemenea, suportabilă şi acceptată reducerea drepturilor cetăţeneşti. Care, la rândul său, a permis autorităţilor reformarea sistemul politic în acord cu propriile interese, fără obstacole majore din partea grupurilor de opoziţie (astăzi reduse aproape cu totul la tăcere). Între revopsita ideologie declarativă, creionată de către Vladislav Surkov&comp., şi ideologia concretă de împărţire a averii Rusiei pe criterii preferenţiale, discrepanţele au devenit în timp din ce în ce mai vizibile. Şi ca o ironie a sorţii, guvernul premierului Putin a fost pus într-o poziţie cel puţin delicată deoarece criza economică actuală a reliefat cât de malignă a fost stagnarea reformelor, stagnare patronată de Vladimir Putin pe vremea când era preşedinte. [more...]

Publicat în Top Business, nr.778, 13 - 19 august 2009
www.topbusiness.ro

Tatiana Stepa - 20 de secunde de televiziune

Între două interventii (cum altfel, decat in direct) ale politrucilor zilei, o jumatate de stire m-a anuntat sec ca Tatiana Stepa a murit. O voce cu adevărat valoroasă (atât de puţin cunoscută şi apreciată la reala sa valoare) s-a stins. În tăcere, demn. Şi a avut parte de 20 de secunde de televiziune.
P.S. - Sunt un om raţional, şi înţeleg că viaţa merge înainte. Dar modul abrupt în care ştirea a fost tăiată pentru a mi se lăfăi pe ecran doi neaveniţi care să-mi arate cum, vezi Doamne, firmele vor putea afla online când vor primi returnările de TVA( deşi evident nu există nici o garanţie că acele planificări vor fi respectate !!), chiar m-a făcut să văd negru în faţa ochilor. Neaveniţii respectivi par să nu-şi amintească faptul că au fost cioclii a vreo câteva zeci de mii de firme din România "muribundă" a lui Băsescu. Şi că dacă lucrurile merg în continuare aşa, vor ajunge să se hlizească singuri în faţa acelui soft devenit inutil.





more about "Tatiana Stepa - Trilulilu Video Muzica", posted with vodpod

„Au trecut vremurile în care un artist putea râvni la supremaţia mondială”


consideră Sergey Pudovkin, producătorul şi managerul lui Vitas –„Vocea Secolului”

- În acest moment, Vitas nu este doar unul din cei mai populari artişti din Rusia, Vitas este un brand de succes (chiar dvs. aţi recunoscut că venituri importante vin nu doar din concerte, ci şi din partea comercială asociată numelui Vitas, mai ales când vorbim de spaţiul asiatic). Cum se construieşte un asemenea brand ?
- Sincer, eu nu aş începe această discuţie atât de tehnic. Nu aş utiliza legat de Vitas termenul “brand”. Acest concept este oarecum publicitar, comercial, fără viaţă. Spun acest lucru deoarece ca producător, regizor şi ca un om destul de creativ, nu pot să nu remarc că Vitas este în primul rând un artist. Eu cred că nivelul popularităţii lui Vitas, participarea la filmări grandioase (n.r: blockbusterul “Mulan”), realizarea de turnee pe cele mai mari scene din lume sunt motive de a vedea în principal calitatea artistică şi nu cea de brand. Este adevărat că există şi o parte strict comercială, dar aceasta nu reprezintă principalul aspect asupra căreia se concentrează activitatea noastră. Şi n-a fost nevoie de inginerii secrete. Totul este o urmare a succesului artistic. Nu agreez tendinţa de globalizare şi generalizare. Vitas este un cantautor original, neobişnuit de artistic şi individual pe scena, care nu se înscrie în tiparele show-business-ului actual, astfel că prefer termenul de “artist”. Toate aceste formule, scheme, “fabrici de stele şi idoli”, care domină în prezent show-business-ul mondial, sunt un mecanism, o maşinărie pe care scrie cu majuscule “artificial”.
- În mod sigur, fiecare manager bun ştie că pentru un brand de succes – fie şi doar din perspectivă artistică - trebuie “să spui o poveste”. Anumite controverse care l-au acompaniat pe Vitas fac parte din poveste ?
- Pentru a avea perspectiva unui mare succes este nevoie de talent vocal, talent în prestaţia scenică, de unicitatea artistului. Asta permite ieşirea la nivel mondial. Cea de-a doua componentă este talentul managerului, al producătorului. Bineînţeles că este nevoie şi de bani. Povestea se construieşte de la sine. Nu agreez cum lucrează show-business-ul mondial, nemaivorbind de cel din Rusia, unde domină doar regulile financiare. [more...]


Publicat în Top Business, nr. 777 /30 iulie - 12 august 2009

Interese comune, dar prioritati diferite si optimism moderat


Interese comune, dar prioritati diferite si optimism moderat pare sa fie atributul evenimentelor aflate în topul agendei internationale a acestei saptamani. Mai exact, e vorba de vizita presedintelui USA, Barack Obama, la Moscova (6 - 8 iulie) si lucrarile Summitului G8 (8 – 12 iulie, L’Aquila, Italia). Pregatita pana la nivel de detaliu, prima vizita oficiala a presedintelui Obama în Rusia a continuat eforturile de „resetare” a relatiilor bilaterale dintre cele doua puteri. La Moscova, Obama a avut convorbiri cu presedintele Dmitri Medvedev si premierul Vladimir Putin, cu reprezentanti ai mediului de afaceri, ai institutiilor neguvernamentale, dar si cu fostul lider Mihail Gorbaciov. Tonul declaratiilor – optimism moderat/resetat. Obiectivul principal al discutiilor a vizat reducerea arsenalelor nucleare si stabilirea bazelor pentru un nou acord, pana în decembrie cand expira tratatul START 1. Cei doi preşedinţi au semnat acordul preliminar pentru noul tratat. Acesta ar stipula reducerea focoaselor nucleare sub plafonul actual (între 1500 si 1650 de unitati); însa rămâne în discuţie problema spinoasa a amplasarii Scutului antiracheta al SUA, subiect asupra caruia Rusia este decisa sa nu faca nici un compromis. Pe agenda convorbirilor s-au aflat si alte subiecte-cheie ale relatiilor bilaterale si internationale, respectiv criza economica, conflictul din Afghanistan, amenintarile nucleare ale Coreei de Nord si Iranului. Însa stabilirea unei relatii pragmatice de cooperare US – Rusia nu pare sa dea rezultatele scontate deoarece, desi ambele parti vorbesc aceeasi limba a intereselor comune (neproliferarea nucleara, lupta contra terorismului, crimei organizate si drogurilor, depasirea crizei economice etc.), prioritatile lor în politica externa sunt însa net diferite. În plus, pretinsa logica a razboiului rece, de care partile se acuza reciproc (Vladimir Putin a facut-o la Forumul de la Davos, iar recent Obama a tintit aceeasi acuza catre premierul Putin), e în fapt fatada în spatele careia stau reconfigurarea sferelor de influenta si interesele economice pe care cele doua puteri le vizeaza separat. Mai mult, chiar daca perceptia rusilor asupra Americii s-a îmbunatatit substantial dupa alegerea lui Obama (de la 23 la 46%, conform Vitsiom), premierul rus Vladimir Putin are în continuare un rol central si determinant în politica Rusiei, încrederea si popularitatea sa mentinandu-se chiar în conditiile crizei. Astfel ca declaratia presedintelui Obama ar putea fi perceputa drept o încercare fatisa de divizare a puterii bicefale a Moscovei. Si o strategie riscanta pentru Washington, raspunsul cu diplomatica ironie a premierului rus („Stau ferm pe ambele picioare si privesc spre viitor”) fiind edificator. Prefatat de ample proteste (desi Italia a suspendat temporar Acordul Schengen tocmai pentru a preveni astfel de incidente), Summitul G8 (Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Anglia si USA) de la L’Aquila (capitala regiunii Abruzzo) va aborda criza economica globala, siguranta hranei, lupta împotriva schimbarilor climatice si comertul international. [more...]

Publicat în Top Business, nr. 773, 9-22 iulie 2009

Politica Matrioşkăi şi miza asiatică

Deşi analiştii politici s-au arătat destul de sceptici înaintea recentului summit UE-Rusia desfăşurat la Habarovsk, rezultatele n-au lipsit. Ba, mai mult, politica Matrioşkăi a punctat serios în relaţia cu U.E. Avem în vedere faptul că la finalul discuţiilor, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a admis ca fiind pozitivă ideea actualizării Cartei energetice europene şi a salutat propunerile lui Dmitri Medvedev în această direcţie.
Preşedintele Medvedev a anunţat din nou la Haba­rovsk propunerea de a se crea „o nouă arhitectură a secu­rităţii europene” şi înzestrarea ei cu o bază juridică, una care să permită să se răspundă mai bine la crizele eventuale, în speranţa că măcar de această dată auzul liderilor europeni va fi ceva mai receptiv. Şi, probabil, nu întâmplător, preşedintele Medvedev a ales Habo­ro­vsk pentru reuniunea din acest an. Adică în Orientul Extrem al Rusiei, la graniţa dintre cele două continente: Europa şi Asia. Pentru că nu trebuie să uităm că, din punct de vedere geo­politic, Rusia are o relevanţă unică în lume, prin poziţia sa în cadrul con­tinentului euroasiatic, la interfe­ren­ţa unor civilizaţii şi culturi atât de diferite, un stat fără analog, care a combinat în structurile sale caracteristici funda­men­tale europene şi, deopotrivă, asiatice. Din această îmbinare a rezultat un spaţiu etnocultural unic, cu o mentalitate specifică şi care necesită un tip de abordare aşijderea. Asta pare că şi-a dorit preşedintele Medvedev să le reamintească liderilor europeni atunci când i-a invitat “să simtă mai bine Rusia”, mai exact Rusia asiatică. Şi probabil în acelaşi sens, liderii asia­tici au fost invitaţi la Ekaterinburg pentru lucrările Summit-ului Organi­zaţiei de la Shanghai, de această dată fiind vizată a fi simţită "mai bine" Rusia europeană. [more...]

Publicat în Cadran Politic Review, nr. 68/iunie 2009

“Continui să cred că putem construi o Românie în care europenismul să nu fie doar o «formă fără fond»

în dialog cu preşedintele PNL, Crin Antonescu

- Domnule Crin Antonescu, aveţi deja o experienţă de 19 ani pe scena politică din România. Şi pentru că vorbim de săptămânalul “Top Business”, voi începe acest interviu adresându-vă o întrebare pragmatică, specifică oamenilor de afaceri. Care sunt avantajele şi dezavantajele persoanelor care au statutul de politician de/în România ?
Crin Antonescu: - Înţeleg că întrebarea se referă în general la oamenii politici şi la realităţile din România, nu la mine ... Voi încerca să fiu la fel de pragmatic şi concis.
Avantaje: unu - politicienii “deschid uşi” într-o măsură incomparabil mai mare decât ceilalţi cetăţeni; doi – un politician are şansa unor salturi spectaculoase, justificate sau nu, în carieră, şansă de asemenea incomparabilă cu a majorităţii cetăţenilor, indiferent de profesie sau domeniu de carieră; trei – politicienii au avut şansa unui acces direct şi imediat la resursele financiare, deci şansa de a se îmbogăţi a fost net superioară majorităţii populaţiei. Astea au fost percepute ca avantaje şi urmărite în bună măsură de cei care au optat pentru cariera politică. Iar, din păcate, generaţia tânără nu a venit spre domeniul politic ca urmare a unor idealuri şi credinţe, ci strict pentru a obţine aceste avantaje.
Dezavantaje: unu – lipsă de credibilitate, pentru că, deşi nicăieri în lume politicienii nu sunt prea iubiţi, în România ei nu sunt deloc respectaţi, ceea ce constituie un handicap important pentru un om politic; doi – sunt, într-un fel şi din vina lor, victime ale percepţiei publice despre ei înşişi; ca să simplificăm, îşi închipuie fără temei că sunt sau au devenit cineva, numai pentru că, fără a-i respecta în fapt, lumea se comportă reverenţios cu ei; trei – au o şansă mai mică în ce priveşte acel aspect preţios pentru fiecare om, adică viaţă privată, viaţă de familie.
- Extinzând puţin spaţiul de discuţie, cum credeţi că e perceput pe plan extern statutul de om politic român ?
CA: - Dacă ne referim la percepţia externă, trebuie să admitem că politicienii români au o condiţie destul de fragilă. Dar am văzut, ce-i drept de la distanţă, că şi în acest context funcţionează vechea zicală “Omul sfinţeşte locul” şi că depinde de fiecare în parte cum este perceput, respectat, preţuit. Evident, în acest context nu putem face abstracţie şi de anumite condiţionări care nu ţin direct de capacităţile oamenilor politici. Ca preşedinte al României, prim ministru sau ministru de externe (mă refer la aceste trei funcţii deoarece ele au cea mai mare vizibilitate în plan extern) poţi fi un om cu adevărat excepţional, dar tot vor exista limitări care ţin de poziţia ţării pe care o reprezinţi, de importanţa ei, de eşicherul politic, de percepţia prin mass-media şi de realitatea ei de percepţie. Să ne amintim că Titulescu a fost recunoscut în plan extern ca o minte cu adevărat strălucită, a fost chiar considerat “un cârmaci prea mare pentru o corabie atât de mică”. Cu toate acestea, deşi intervenţiile sale au ajutat mult România în anumite momente, totuşi nu au putut să-i schimbe destinul. [ more...]

Publicat în Top Business, nr. 767, 28 mai - 3 iunie 2009

Noaptea Muzeelor ieşene


Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Societatea Culturală „Junimea’90” vă invită sîmbătă, 16 mai 2009, la „Muzeul Vasile Pogor” care va fi deschis pentru vizitare gratuită pînă la ora 24.00. În cadrul proiectului naţional „Noaptea Muzeelor”, iniţiat de Ministerul Culturii şi Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, vă propunem, începînd cu ora 20.00, un program cultural susţinut de trupa de teatru a Grupului Şcolar Agricol „M. Kogălniceanu” (Miroslava) – trupă deţinătoare a premiului I la Concursul Judeţean de Teatru „O mască rîde, alta plînge” pentru prelucrarea după Victor Hugo, „Notre – Dame”, coordonatori: Silvia Nedelciuc şi Oana Simionovici. De asemenea, artistul Radu Ştefan va susţine un recital folk.

Despre aristocratia spiritului si piata de arta pe timp de criza


In dialog cu criticul de artă Valentin Ciucă

T.B.: Domnule Valentin Ciucă, cum arată spaţiul artelor plastice pe timp de criză ? Putem spune că au aparut şi aici schimbări, sau e un domeniu pe care agitaţia de criză nu pare să-l fi afectat?
V.C.: Domeniul artelor, in principiu, lucreaza la scara timpului mare, astfel incat aici clipa se refera la eternitate. In planul concretului, al imediatului, desigur ca momentele faste ale artei s-au produs, deseori, pe fondul unor situatii de prosperitate cand comanditari generosi intorceau mai usor fata catre zona bunurilor simbolice. Alteori insa, artistii si-au facut treaba si atunci cand vremurile erau potrivnice. Artistul este, de fapt, un supravietuitor, oricate naufragii s-ar produce. Atelierul artistului are sensul unui Eden terestru. Totusi, chiar daca artistul se considera un Cetatean al Raiului, buletinul de identitate ii este dat tot de Starea civila. Este afectat deoarece aducerea prea drastica cu picioarele pe pamant schimba regulile jocului. Ca artist se va considera intotdeauna bogat spiritual, ca cetatean va suferi asemenea oricarui nevoias. Artistii adevarati au creat capodopere si pe timp de razboi si in timp de pace. Costurile sunt insa afectiv si material diferite, si pot fi remarcate si in contextual actual. Renasterea a fost o exceptie...
T.B.: Cum se prezintă Iaşiul cultural în această perioadă ? Mă refer la numărul evenimentelor culturale, dar si la afluenţa de public.
V.C.: In acest sens, am impresia că lucrurile trebuie privite nuanţat. Arta devine o formă compensatorie la privaţiunile materiale şi acest lucru o înnobilează. Ritmul evenimentelor culturale nu a scăzut şi, statistic vorbind, chiar sesizez o reală efervescenţă. Multumiţi intotdeauna cu puţin in plan material, artiştii îşi echilibrează deficitul bugetar cu un plus de har şi de speranta. Chiria atelierului s-a scumpit, materialele de asemenea si lucrul acesta nu poate fi ignorat. Spre deosebire de altii insa, artistii ies in strada doar atunci cand au ceva de spus despre ei insisi. Nobletea lor tine de aristocratia spiritului. Publicul vine la expozitii, selectiv, nu dau buzna dar nici nu lipsesc de la intalnirea cu inefabilul. [more...]

Publicat în Top Business, nr. 760, 9 - 15 aprilie 2009

Companiile ruse se reîntorc în Irak

Moscova cu ochii pe resursele de gaz şi petrol irakian

Perspectivele cooperării dintre Rusia şi Irak în domeniul energiei este tema principală a unei serii de tratative la nivel înalt de la Kremlin.
O sursă din cadrul administraţiei preşedintelui Dmitri Medvedev a confirmat pentru agentia RiaNovosti că este vorba despre reîntoarcerea companiilor ruse în Irak şi prospectarea în comun a zăcămintelor de petrol şi gaze. De asemenea, discutiile au în vedere şi realizarea unor proiecte comune privind construirea de conducte de transport a hidrocarburilor şi construirea de centrale electrice.
Printre companiile care vor participa la realizarea acestor proiecte se numără: "Lukoil”, „Zarubejnefti”, „Stroitransgaz”, „Tatnefti”, „SoiuzNefteGaz”, dar şi alte companii mari mai puţin cunoscute.

Solidaritatea democraţiilor în vremuri de criză

Reacţia anemică a comunităţii internaţionale faţă de derapajele grave ale regimului de la Chişinău poate fi un semn clar că la vremuri de criză protestele populare dau frisoane tuturor autorităţilor din cadrul democraţiilor consolidate. De ce ? Deoarece asta le reaminteşte că pe fondul scăderii nivelului de trai s-ar putea confrunta la rândul lor cu astfel de manifestări. Aşa se face că protestul tinerilor din Republica Moldova se doreste a fi rezolvat cât mai repede şi în tăcere, înainte de a mai da cumva idei şi altora.

Voronin (între timp revenit la simplu statut de poliţist prin expirarea mandatului de preşedinte - un statut de altfel important într-un stat prin excelenţă poliţienesc) a încercat impunerea unei percepţii conform căreia în spatele demonstraţiilor de la Chişinău s-ar afla anumite cercuri din România, care doresc destabilizarea statului moldovean. Alături de această idee, preluată cu voioşie de presa moscovită, cea de a doua percepţie greşită se referă la cea a unei noi revoluţii "colorate" în spaţiul ex-sovietic. Ambele accepţii sunt invalide si voi explica de ce.
Acuzaţiile aberante ale fostului preşedinte al Moldovei sunt cea mai directă dovadă a incapacităţii regimului de la Chisinău de a asimila un mod de gândire şi de manifestare în spirit democratic. Tipic propagandei sovietice, pentru situaţia în care se află Moldova, de vină e "duşmanul din afară". Iar România era cel mai la îndemână duşman. În fapt, singura implicare a României în acest caz se datorează miilor de studenţi moldoveni care studiază în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi alte centre universitare. Toţi aceşti tineri au avut acces la un alt tip de gândire, european, democratic. Şi e normal să-şi dorească ca după finalizarea studiilor să se întoarcă într-o ţară democratică şi aspirantă la valorile europene, nu într-un stat poliţienesc cu încălcări grave ale drepturilor omului. Ori sutele de arestări şi interogatorii din rândul protestatarilor, expulzările jurnaliştilor străini, introducerea vizelor pentru cetăţenii români cu încălcarea unor înţelegeri diplomatice la nivel european, ameninţările cu exmatricularea pentru studenţii şi liceenii care mai îndrăznesc să iasă în stradă să-şi ceară dreptul la o viaţă mai bună, toate acestea oferă regimului lui Voronin şansa de a ajunge în topul încălcării drepturilor omului. De altfel, tovarăşul Voronin e pe cale de a-şi întrece profesorii la acest capitol. Dar nu întotdeauna acesta e o reuşită de bun augur !

Nu avem de-a face nici cu o revolutie "colorată" fie ea orange sau în alte culori pastel dătătoare de coşmaruri autorităţilor de la Kremlin. Fie şi pentru simplu fapt că sărăcia se înfrăţeşte doar cu spectru unui viitor gri spre negru ! Liderii de la Moscova nu se poate să nu fi observat că revoluţiile din Ucraina şi Georgia s-au bucurat de o importantă susţinere în media peste Ocean. Ceea ce nu s-a întâmplat şi acum - CNN, principala tribună media de exprimare a opiniilor Casei Albe, a păstrat o tăcere deplină asupra evenimentelor de la Chişinău. Semn că administraţia Obama nu doreşte să tensioneze din nou relaţiile cu Rusia, proaspăt "restartate" la Summitul G 20. De ce a arătat ministrul de externe Sergey Lavrov tot spre "duşmanul din afară" ? Adică spre România şi serviciile secrete occidentale ? Pentru că - a se reţine - cam tot în spectrul acela gri spre negru se încadrează şi viitorul celor peste 50.000 de angajaţi ce vor fi disponibilizaţi din cadrul Companiei Naţionale a Căilor Ferate din Rusia -cărora li se adaugă alte câteva sute de mii aflaţi deja în această situaţie. Şi care ar fi periculos să realizeze că sistemul construit de premierul Putin - de altfel impecabil şi funcţional pe hârtie - s-a dovedit a fi un eşec în practică.

Ar fi multe de spus în acest context despre cât de îndreptăţită mai este ascensiunea la putere a opoziţiei din Moldova, după modul laş în care au reacţionat în faţa autorităţilor şi au trădat speranţele a mii de tineri, în fapt a generaţiilor de viitor ale Moldovei. Cert este că nu ştiu ca vreun membru de marcă al opoziţiei să fie arestat în acest moment. S-a vorbit de arestarea la Odessa a omului de afaceri Gabriel Stati şi cererea de extrădare adresată Ucrainei pe motiv că acesta ar fi finanţat demonstraţiile de la Chişinău. Şi atât. Dar nu e timpul trecut. Cu o Americă evazivă în declaraţii, o Comunitate europeană îngăduitoare şi o susţinere făţisă din partea Rusiei (Medvedev a ratat cu brio deocamdată aptitudinile de lider european, de vreme ce pe site-ul preşedinţiei Moldovei au apărut felicitările sale pentru Voronin !) măsurile anti-democratice ale unui regim dispus la orice pentru a se menţine la putere vor continua. Pentru astăzi este anunţat un nou miting de protest. Lipsiţi de lideri autentici şi de o susţinere a comunităţii internaţionale, tinerii Moldovei nu se pot baza decât pe ei înşişi. Pe un anume elan şi curaj specific doar tinereţii. Dar oare e de ajuns ?

Pe simezele ieşene


"Desprinderi – Parte si Intreg" – un poem dedicat eternului mister feminin

La inceputul saptamanii viitoare (13 aprilie 2009, ora 18), la Galeriile Dana din Iasi va fi vernisata expozitia de pictura a cunoscutului artist plastic Constantin Tofan. Despre modul in care, cele peste 40 de lucrari aflate pe simeze, definesc si redefinesc creatia artistului, va vorbi criticul de arta Valentin Ciuca.

"Desprinderi – Parte şi Întreg" – este, după cum mărturiseşte însuşi artistul plastic “o incursiune retrospectivă, o selecţie ce reuneşte lucrări - pictură, pastel şi desen – din ultimii 20 de ani. Lait-motivul pe care l-am ales pentru această întâlnire cu publicul este fascinanta feminitate, în diversele sale manifestări. Am considerat că fiind şi început de primăvară, expoziţia va fi un cadou pentru doamne, dar şi un prilej de răsfăţ vizual pentru domni”.
Expoziţia este însoţită de albumul de artă cu acelaşi titlu, apărut în condiţii grafice excelente la editura Dana Art. Album care cuprinde nu doar lucrările din expoziţie, ci aproape o sută de reproduceri ale celor mai valoroase lucrări realizate de artistul Constantin Tofan. [more....]

Publicat in Top Business, nr. 760, 9 - 15 aprilie 2009

Primăvara de la Chişinău - încotro ?

Revoluţia lumânărilor

Republica Moldova are acum parte de un scenariu cunoscut de români în urmă cu două decenii. O manifestaţie paşnică a tinerilor studenţi moldoveni a degenerat într-o revoltă de masă, cu vandalizări şi violenţe. Protestatarii au ocupat clădirea Parlamentului şi Preşedinţiei. Şi au distrus tot ce le-a căzut în mână. Mai mult, clădirea Parlamentului a fost incendiată. Forţele de ordine au părut depăşite de situaţie. La fel şi preşedintele Voronin, al cărui speech a fost nesigur şi lipsit de aroganţa sa obişnuită. Chiar a dat impresia unui personaj care încearcă să eludeze realitatea din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Cererile iniţiale de invalidare a alegerilor s-au transformat în "Jos comunismul" şi "Jos Voronin". Iar pe clădirea Preşedinţiei a fost arborat drapelul Uniunii Europene. Iar ca scenariul să fie complet, Voronin a acuzat opoziţia de organizarea manifestărilor violente, care au fost planificate cu multă timp înainte şi plătite cu mulţi bani, adică de colaborare cu "agenturile străine care vor destabilizarea statului" - permis fie-mi citarea răposatului Ceauşescu. Şi a apărut şi un Comitet de Salvare Naţională, la fel de compozit ca şi cel din România lui '89.
De aici, scenariu pare să difere. Probabil şi pentru că nu avem de a face cu un regim comunist autentic, ci mai degrabă cu un regim autoritar dur, bazat pe corupţie şi satisfacerea propriilor interese, ideologia comunistă fiind lipsită de conţinutul său iniţial şi utilizată doar pentru a legitima de faţadă un regim cu numeroase abateri de la canoanele democraţiei.
Astfel, autorităţile au fost de acord, după întrunirea cu liderii opoziţiei, să se treacă la renumărarea voturilor. Greşeală de neînţeles a opoziţiei de la Chişinău, care trebuia să ceară invalidarea alegerilor. Timpul cerut de Comisia electorală pentru renumărare (10 zile) va dilua impactul manifestaţiilor. Adică exact de ceea ce avea nevoie regimul lui Voronin pentru a-şi reorganiza opţiunile. Nu voi comenta jalnica imagine a opoziţiei din Republica Moldova şi graba cu care s-au dezis de protestele tinerilor din stradă. În fond, şi despre calitatea oamenilor din opoziţie se pot spune foarte multe. Însă ar trebui să ia în calcul şi legitimitatea lor dacă vor ajunge la putere pe spatele acelor tineri.
Cu toate acestea, zilele regimului comunist în Republica Moldova par a fi numărate, nu există îndoială. Discuţia lui Voronin cu preşedintele Medvedev (făcută publică de Kremlin) ridică mari semne de întrebare asupra susţinerii de care se mai bucură preşedintele moldovean la Moscova. Cert este că apelul Moscovei la rezolvarea imediată pe cale paşnică a situaţie şi încetarea violenţelor coicide cu aceeaşi cerere din partea SUA. Dar nu m-aş grăbi să concluzionez (aşa cum am văzut deja pe unele site-uri) că America a lăsat Moldova pe mâna ruşilor.
Un popor adus în pragul disperării de un regim corupt şi înţepenit încă în trecutul sovietic luptă pentru eliberarea sa. Depinde însă cum se va realiza acest lucru. Paşnic sau violent. Scenariu încă rămâne deschis.

Revoltă populară la Chişinău


Când majoritatea analiştilor puseseră cruce situaţiei din Republica Moldova, lucrurile par să se schimbe miraculos. Proclamata câştigare a alegerilor de către Partidul Comunist, şi spectrul a încă patru ani sub regimul oblăduit de Vladimir Voronin. Ziua de ieri a fost un început timid făcut de tinerii moldoveni care au declara-to zi de doliu naţional. Continuarea protestelor de ieri a cunoscut o dezvoltare neaşteptată pentru autorităţile de la Chişinău. O simplă demonstraţie iniţiată de Partidul Liberal Democrat s-a transformat într-un protest de proporţii în care peste zece mii de tineri protestează la Chişinău faţă de ceea ce consideră fraudarea alegerilor şi cer anularea acestora.

Potrivit Agenţiei de ştiri Unimedia, manifestanţii adunaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, precum şi în faţa clădirii şi preşedinţiei; se scandează lozinci anticomuniste şi se cere plecarea de la putere a regimului Voronin şi anularea rezultatului alegerilor de duminică. Forţele de ordine au intervenit cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene. Confruntările dintre manifestanţi şi forţele de ordine s-au soldat cu violenţe, răniţi şi morţi (sperăm că numărul lor nu va creşte în următoarele ore). Serviciul de pază din cadrul Preşedinţiei s-a predat şi clădirea a fost ocupată de protestatari. Se pare că acelaşi lucru s-a întâmplat şi la clădirea Parlamentului.

Preşedintele Vladimir Voronin a ieşit pe postul national de televiziune cu un discurs care a demonstrat că este departe de a percepe realitatea din stradă. Domnia sa a acuzat opozitia de "organizarea unei acţiuni îndreptate împotriva ordinii legale statale, şi plătite din exterior" fără însă a face alte precizări.

Preludiul Summitului G 20

Cartierul general al lumii se mută pentru două zile la Londra. În cadrul lucrărilor Summitului G 20 se reunesc liderii celor mai importante puteri industriale ale lumii (SUA, Germania, Japonia), dar şi cei ai economiilor emergente (China, Rusia, Brazilia, Argentina, India) – a căror cuvânt este din ce in ce mai important în dezvoltarea economică a lumii.

Aşa cum era previzibil, mai ales în condiţiile acutizării crizei, întâlnirea celor mai mari lideri ai lumii pentru o noua discuţie legată de criza economica mondială a atras deja numeroase comentarii critice şi chiar demonstraţii violente.

Astăzi au loc întâlnirile de lucru bilaterale. Cum e si firesc, în prim plan cele ale preşedintelui USA, Barack Obama. Astfel că dis de dimineata, când Londra încă nu gemea de protestatari, preşedintele Obama şi soţia sa au poposit în Down Street 10, la locuinţa premierului Marii Britanii, Gordon Brown. În cadrul unui dejun de lucru prelungit, cei doi lideri au discutat obiectivele (oficiale şi mai puţin oficiale) de pe Agenda lucrărilor Summitului.

Tot astăzi, preşedintele USA are programate alte doua întâlniri de lucru separate cu preşedintele Chinei, Hu Jintao şi cel al Rusiei, Dmitri Medvedev.

Diseara premierul Brown are programată o cină cu toţi liderii importanţi prezenţi la Londra. Evenimentul va fi unul festiv, lucrările în plen ale Summitului urmând a avea loc în cursul zilei de mâine la Centrul ExCel..

Tot diseara este programată şi o recepţie dată de Maiestatea Sa Regina Elisabeta şi Prinţul consort Philipe în cinstea înalţilor oaspeţi.

Sabin Bălaşa - Remember


Se făcu un an de când maestrul Sabin Bălaşa plecă să-i înveţe pe îngeri cum, printr-o tainică alchimie cu sufletul, albastrul poate deveni o lume, un univers în care sensurile, asemenea mugurilor în înfrunzire, sunt la fel şi totuşi mereu altele.

Sâmbătă, 28 martie, ora 13, la "Eternitatea" din Iaşiul pe care atât l-a iubit, rudele, prietenii şi admiratorii renumitului artist plastic se vor reuni pentru a-i aduce omagiul lor.
Până atunci, un pic din eternitatea operei sale... o murală din Sala Paşilor Pierduţi (Universitatea Al. I. Cuza), unul din reperele spiritualităţii ieşene cu care a decis să se însoţească întru eternitate...


Vitas – "Vocea Secolului” intre maiestria artei autentice si vocatia mistikitsch


Cronică de spectator

Concertul susţinut de Vitas la Bucureşti a suscitat un adevarat război al declaraţiilor între fanii si antipatizanţii artistului rus supranumit şi "Vocea Secolului". Cum nu mă aflu în nici una din cele doua tabere si in general ma abtin sa emit judecati sub imperiul emotiilor, am preferat sa mai astept pentru a-mi spune opinia.
Din nefericire, o parte, suficient de numeroasa, dintre cei care au optat pentru concertul de la Sala Palatului, au reconsiderat la adevarata valoare vechea zicala: "la pomul laudat sa nu te duci cu sacul". Primul concert, din cadrul unui turneu mondial in peste 50 de tari, s-a dovedit a fi mult sub asteptarile publicului romanesc (chiar si asa manelizat şi lipsit de repere de valoare certe cum e el in prezent). In locul unui concert de top (iar artistul a avut multe astfel de concerte de-a lungul timpului), un concert asa cum merita o capitala europeana, Bucurestiul a primit un cockteil ciudat, cu aroma de mistikitsch si cu multe lipsuri de organizare.
Desi ar fi trebuit sa ne simtim mandri de prezenta in concert a maestrului Gheorghe Zamfir, in fapt lucrurile au stat taman invers, momentul in sine nedepasind stadiul de improvizatie. Nu voi insista asupra conceptului acestui tip de spectacol. Desi discutabil, in conditii civilizate si fara inserturi si indemnuri mistico – spirituale, poate fi un elegant spectacol de estrada. In fond, are si desuetul farmecul sau. Fapt confirmat si de succesul cu care producatorul Sergey Pudovkin a reusit impunerea unui astfel de concept in spatiul show-bizului din Rusia si Asia. [articolul întreg...]

Publicat în Top Business Weeklypaper, nr. 757/19 - 25 martie 2009

De două ori 13 !

Azi, 13 martie, am aflat rezultatele competitiei roblogfest.
Prea onoratul juriu al editiei din acest an al Roblogfest mi-a oferit un onorant loc 13 - Categoria Profesional - Blog de jurnalist, pentru varianta în engleză a acestui blog. Mai exact, Power&Politics (www.gabrielaionita.wordpress.com). Spun loc onorant pentru vecinătatea cu un jurnalist precum Mile Cărpenişan, dar şi pentru că se întâmplă să fie înaintea unor nume mult mai faimoase în media românească. De unde se confirmă că faima nu poate suplini întotdeauna lipsa de conţinut. Multumesc membrilor juriului pentru obiectivitate, dar mai ales multumesc cititorilor mei, din oricare parte a lumii vin ei. Prezenta şi comentariile lor sunt convinsă că au cântărit mult în decizia juriului, alături de celelalte criterii ale competiţiei.

P.S. Nu cred în puterea malefică a numărului 13, drept pentru care prietenii mei susţin că voi avea noroc dublu. Să le fie gura aurită !

Pe simezele ieşene

Armonie si diversitate in atmosfera boema de la Ciric

In cursul saptamanii trecute, noul si generosul spatiu al Galeriilor de Arta „Dana” (str. Prof. Cujba, nr. 17) a gazduit vernisajul expozitiei „Ciric – Simpozionul National de Pictura – 2008” , care reuneste un manunchi reprezentativ al muncii si creatiei artistilor ce au participat la Tabara de Creatie de la Ciric. Incursiunea in atmosfera boema a Taberei de Creatie si a peisajelor pitoresti ale Ciricului oglindite in arta plastica contemporana a beneficiat de indrumarea cunoscutului critic de arta Valentin Ciucă.

Desfaşurată in luna septembrie a anului trecut, Tabara de Creatie de la Ciric, organizata de catre Galeriile mai sus mentionate, a reunit 26 de artisti plastici din intreaga tara (Iasi, Bucuresti, Vaslui, Timisoara, Cluj, Baia Mare). Astfel, pe malurile pitoresti ale Ciricului s-au intalnit pentru a da frau liber creatiei importanti artisti plastici romani, dintre care ii amintim pe Liviu Suhar, Constantin Tofan, Valeriu Gonceariuc, Jack Nicolae, Felix Aftene, Dacian Andoni, Stefan Pelmus, Jeno Bartos.
„O expozitie-mozaic a celor care au pictat, au creat frumusete prin culoare, s-au bucurat de generozitatea naturii pe malul Ciricului si care acum vin in fata dumneavoastra si va ofera cu generozitate, la randul lor, un strop de spiritualitate si culoare”, le-a spus iubitorilor de frumos sositi la vernisaj patronul Galeriilor de Arta „Dana”, domnul Mihai Pascal. Cu aceeasi ocazie a fost lansat si albumul cu titlu sinonim, beneficiind de o interesanta prefata semnata de reputatul artist plastic Liviu Suhar. [more......]

publicat in Top Business, nr. 755/2009


Rusia-SUA – timpul compromisurilor acceptate tacit

În mod evident, venirea unui nou preşedinte la Casa Albă a suscitat numeroase întrebări privitoare la modul de abordare al politicii externe americane. La loc de frunte, după Orientul Mijlociu, s-au situat relaţiile SUA cu Rusia, grav deteriorate mai ales după conflictul din Georgia din toamna anului trecut. Pe fondul schimbării promovate de către echipa preşedintelui Obama, multe din ipotezele lansate de analişti ai ambelor părţi au preconizat o îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale.

Îmbunătăţirea există deja, cel puţin la nivel declarativ din partea autorităţilor de la Mosco­va şi Washington. Însă toate acestea au loc pe fondul unei grave crize glo­bale ale cărei manifestări tind să depăşească toate previziunile. Astfel că putem lua în calcul şi o doză de toleranţă datorată crizei, un armistiţiu temporar în care ambele ţări, confrun­tate cu serioase probleme economice şi sociale, să-şi rezolve situaţia în interior, după care pretenţiile în plan extern să fie reformulate. O perioadă în care ambele părţi îşi vor asuma divergenţele ca pe o stare de fapt inerentă propriilor interese, vor accep­ta o serie de compromisuri în mod tacit şi îşi vor reevalua opţiunile şi stra­tegiile.
[more....]

Publicat în Cadran Politic, nr. 63, februarie/2009

Patriarhul Kiril – între modernitatea europeană şi naţionalismul conservator rus

La finele lunii ianuarie, delegaţii Consiliului Bisericii Ruse au decis, iar clopotele Catedralei Hristos Mântuitorul au vestit ruşilor ortodocşi că au un nou patriarh. Mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kaliningrad, care a ocupat şi postul de locţiitor sau „păzitor al scaunului patriarhal”, a fost ales cel de-al XVI-lea Patriarh al Moscovei şi Întregii Rusii, cu 508 voturi din 702. Restul de 168 de voturi au fost acordate mitropolitului Kliment de Kaluga şi Borovsk.

Diferenţa mare de voturi din­tre cei doi candidaţi s-a dato­rat şi faptului că Mitropolitul Filaret de Minsk şi Slutsk, aflat şi el pe lista scurtă a candidaţilor, s-a retras din cursă cu două ore înainte de votul final, cerând ca voturile sale să fie date în favoarea Mitropolitului Kiril.
Deşi cu un rezultat previzibil, ale­ge­rea Întâi Stătătorului Bisericii Creştin-Ortodoxe a Rusiei n-a fost lipsită de un oarecare suspans, întreţinut mediatic cu abilitate, dar şi de conflicte de culise mai puţin mediatizate. Însăşi desele apariţii ale Mitropolitului Kiril de Smolensk şi Kaliningrad pe diverse canale media au generat vii dispute între susţinătorii şi opozanţii acestuia. Analiştii ruşi au remarcat chiar simili­tudini între alegerile electorale din 2007-2008 şi această competiţie pentru tronul Patriarhiei ruse. S-a speculat chiar o influenţă politică asu­pra rezultatului alegerilor, ca urmare a presupusei susţineri a Mitropolitului Kiril de către Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev.
[more ....]

Material publicat in Cadran Politic, nr. 63/februarie 2009

Mitropolitul Kiril este noul Patriarh al Moscovei si Intregii Rusii

Delegatii Consiliului Bisericii Ruse au decis. Mitropolitul Kiril de Smolensk şi Kaliningrad, care a asigurat şi perioada de interimat, a fost ales noul Patriarh al Moscovei şi întregii Rusii, cu 508 voturi din 702. Restul de 168 de voturi au fost acordate mitropolitului Kliment de Kaluga şi Borovsk. Mentionez că Mitropolitul Filaret, aflat şi el pe lista scurta a candidatilor, s-a retras din cursa cu două ore înainte de votul final.

Spiritualitatea diplomatică a ministrului Stratan sună ca o glumă de prost gust

Ministrul de externe Cristian Diaconescu s-a dus la Chişinău. Ca împreună cu ministrul Stratan, omonimul său moldovean, să aducă o adiere de primăvară în relaţiile bilaterale dintre cele două ţări. Intenţie admirabilă. Dar se pare prost receptată de ministrul Stratan. Sau mai exact, deşi vorbesc aceeaşi limbă, e clar că între cele două părţi nu există un limbaj comun. Iar raportările se fac la valori şi repere diferite. Altfel nu-mi explic declaraţia ministrului Stratan de la finele întrevederii cu ministrul de externe român.
Potrivit Unimedia, ministrul Andrei Stratan, a declarat referitor la statutul de "avocat" al României pentru integrarea Republicii Moldova în UE că: Din câte cunosc nu am comis nicio abatere în ultimul timp ca să solicităm serviciile de avocat pentru a avea un dialog constructiv cu autorităţile de la Bruxelles”, adăugând că profită “de vizita dlui Diaconescu la Chişinău pentru a solicita şi în continuare sprijinul României pentru aprofundarea relaţiilor economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană .
Deocamdată nu dispunem de un punct de vedere a părţii române asupra acestei declaraţii. Am impresia că ministrul Stratan a încercat o variantă mai "diplomatică" a aiuritoarelor declaraţii făcute în timp de preşedintele Vladimir Voronin vizavi de relaţiile cu România. Sau a încercat să fie spiritual !? Nu i-a ieşit.

Îngerii să te călăuzească, domnule Grigore Vieru !

Poetul Grigore Vieru - unul din simbolurile nationalismului românesc din Basarabia s-a stins. Mă feresc în general în astfel de momente să scriu cuvinte mari despre cel plecat către aştri. Nu-mi place ipocrizia cronică ce va invada în aceste zile talk-show- urile de televiziune, programele de ştiri şi chiar blogosfera. Avem prostul obicei de a ne omagia eroii doar după ce mor. Nu i-am auzit pe cei care acum ne vor da lecţii despre patriotism şi morală, vorbind atunci când Grigore Vieru era atacat josnic în presa de peste Prut.
Vreau doar să amintesc o vorbă spusă de un prieten acum câteva zile, după înmormântarea scriitorului Corneliu Ştefanache: "Am ajuns să merg mai des în cimitir decât în parc...". Din nefericire are mare dreptate. Iar acest lucru spune multe despre lumea în care trăim. Şi din care tot mai multe valori aleg să plece.
Îngerii să te călăuzească, domnule Grigore Vieru !

Poetul Grigore Vieru se află în comă


Poetul Grigore Vieru este într-o stare foarte gravă, cu multiple fracturi interne şi are şanse minime de supravieţuire – afirmă surse din interiorul Spitalului de Urgenţă de la Chişinău.

Potrivit portalului UNIMEDIA, medicii sunt rezervati privind evolutia stării poetului Grigore Vieru.
În timpul nopţii trecute acesta a suferit grave leziuni datorate unui accident de circulatie. Cunoscutul poet basarabean se intorcea de la Cahul (de la un spectacol unde a fost invitatul lui Fuego). La volanul maşinii se afla Gheorghe Munteanu, care a suferit însă răni mai uşoare iar prognoza privind starea sa de sănătatea e bună.

Ministrul de externe al Ucrainei confirma parteneriatul cu America pentru modernizarea sistemului de tranzit a gazului

Ria Novosti: Ukrainian Foreign Ministry confirmed appeared in the Russian media about the fact that the Charter of the strategic partnership between Ukraine and the United States provide for the involvement of the United States to modernize the gas transport system of Ukraine.

Charter provides for specific mechanisms for energy cooperation, in particular the launch of a bilateral working group on energy security, as well as deepening the tripartite dialogue in the format of Ukraine-US-EU enhanced energy security », - says in a commentary the head of the press service of the Ukrainian Foreign Ministry Vasily Kirilicha .

Iata ca se confirma, cel putin partial, informatiile potrivit cărora Ucraina a dat unor companii americane "nitel" din conductele de tranzit; pentru modernizarea infrastructurii, zic ucrainenii. Ruşii par să fie de altă părere; şi explica de ce Vladimir Putin doreste replierea Rusiei pe alte rute de transport; evident, prezenta americanilor în domeniul strategic al tranzitului de gaz schimba multe in ecuatia problemei. Si o face si mai complicata. Iar dilema lui Băsescu şi mai greu de rezolvat. Deocamdata le-a transmis celor de la Bruxelles ce variante are Romania. Voi reveni cu un comentariu mai amplu pe această temă.

Au dat rezultate rugaciunile patriarhului interimar Kiril ?



Ieri dimineaţă, premierul Vladimir Putin şi preşedintele Medvedev au participat la o slujbă de pomenire a Patriarhului Aleksei II. Serviciul religios a fost oficiat de patriarhul interimar al Rusiei, Kiril. Nimic rău sau ieşit din comun. Doar că, sigur neintenţionat, Vladimir Putin a lăsat să-i scape un gest care vorbeşte de la sine despre câţi bani dă premierul Rusiei pe religie. Aceeaşi religie pe care o doreşte un model de valoare şi spiritualitate pentru poporul rus.
Că Biserica Rusă este un aliat de nădejde al politicii Kremlinului se ştie. În plus, nu sunt o persoană cu vederi dogmatice rigide şi nici nu-mi fac iluzii privind cucernicia preşedintelui - premier al Rusiei. Dar a sta cu mâna în buzunar în timp ce discuţi cu cea mai înaltă faţă bisericească în stat mi se pare mult chiar şi pentru un premier precum Vladimir Putin.
P.S. Două întrebări. Retorice. Au dat rezultate rugăciunile patriarhului Kiril ? Şi de aici presupusa bună înţelegere dintre Băsescu şi Putin ?